FOTO Educaţie fără frontiere: Trixie, robotul perfecţionat cu ajutorul americanilor, dar şi al ruşilor. Cum fac performanţă în robotică liceenii români

FOTO Educaţie fără frontiere: Trixie, robotul perfecţionat cu ajutorul americanilor, dar şi al ruşilor. Cum fac performanţă în robotică liceenii români

Premiu obţinut la regionala First Tech Challenge de la Timişoara de către echipa de robotică din Vâlcea Foto Adevărul

O serie de liceeni români pasionaţi de domeniul high-tech demonstrează nu doar capacitatea de a face performanţă în domenii de ultimă generaţie, dar şi ce anume îi determină să-şi dedice timpul liber ca să se pregătească pentru competiţii în care informaţiile depăşesc cu mult ceea ce se învaţă la şcoală, dar şi cum reuşesc să-şi dezvolte alte capacităţi. Am desluşit acest mister cu ajutorul unei echipe de robotică din Vâlcea.

 
Echipa de robotică a Colegiului Naţional „Mircea cel Bătrân”, „RO 042 Bionic Royals”, din Râmnicu Vâlcea, s-a întors cu mai multe distincţii de la etapa regională a competiţiei First Tech Challenge, desfăşurată în Timişoara în perioada 22 - 24 februarie: Inspire Award 2nd Place, Finalist Alliance, Best socks challange.
 
Am profitat de moment, informaţiile fiind extrem de proaspete, pentru a afla ce reprezintă concursul în sine, cu ce amintiri s-au întors, ce anume îi determină să facă performanţă într-un domeniu în care doar baza o învaţă la şcoală, restul depinzând de fiecare coechipier în parte, ce apreciază şi ce nu la astfel de competiţii, ce rol îi revine fiecăruia în parte într-un angrenaj extrem de complex din care fac parte nu doar elevii buni la informatică, ci şi copii cu altfel de talente - creativitate, marketing, organizare etc. 
 
Aşa am aflat, că în astfel de domenii, educaţia nu are frontiere şi că românii pot să facă performanţă şi cu ajutorul ruşilor şi al americanilor, deopotrivă. Competiţia celor de la „Naţie prin Educaţie” reuşeşte în fiecare an să descopere şi să dezvolte potenţialul extraordinar al elevilor români - care, de multe ori, nici nu bănuiesc ce capacităţi ascunse deţin - în multe domenii, conexe celor legate de înalta tehnologie.
 
 
Robotul liceenilor, capabil să colecteze cuburi şi minerale pe care să le plaseze în „lander”
 
Dar să vedem în ce constă competiţia din acest an. „După luni de muncă, elevii au reuşit să creeze un robot cu un design inovativ, care reuşeşte cu succes să colecteze cuburi şi minerale, pe care le plasează apoi în aşa-zisul “lander” - locul special de pe terenul de joc din acest an. Astfel, după şase meciuri de calificare, „Bionic Royals” au jucat împreună cu alte două echipe – Sputnik, din Rusia, respectiv Davos, Timişoara – în semifinale, pe care le-au şi câştigat. Pentru  performanţele de pe teren, elevii au primit premiul de Finalist Alliance”, ne-a explicat coordonatoarea echipei de robotică din Vâlcea, prof. Mirela Mlisan.
 
Competiţia în care s-a beneficiat şi de cunoştinţele ruşilor, dar şi de ale americanilor
  
Progresul prin care robotul a trecut până la forma finală, activităţile desfăşurate pentru a promova domeniile STEM: ştiinţe, tehnologie, inginerie şi matematică în comunitate şi planul de afaceri au reprezentat Caietul Tehnic al echipei, ce are ca scop prezentarea evoluţiei în acest sezon. „Juriul a apreciat realizările echipei noastre şi implicarea de care a dat dovadă, acordându-le Inspire Award, cel mai important premiu din competiţie”. 
 
Echipa din Vâlcea s-a clasat pe locul al II-lea la acest capitol. O clasare destul de bună care le permite să se pregătească pentru etapa naţională ce se va desfăşura în Bucureşti, în perioada 22 - 25 martie, unde speră să reuşească performanţa ce le poate aduce calificarea la campionatul mondial de la Detroit, SUA.
 
Şase luni pentru cea mai bună variantă a roboţelului Trixie
 
Dincolo de distincţii, de distracţie şi de participarea în sine, amintirile sunt cele care fac memorabile astfel de momente: „De când am intrat în echipă, am avut parte de o mulţime de experienţe minunate şi noi. Şase luni de construcţie şi de programare a robotului nostru Trixie, crearea şi printarea de piese 3D, căutarea de sponsori pentru sprijin financiar şi finalizarea caietului tehnic, s-au concretizat cu participarea noastră la competiţia regională de la Timişoara”, ne-a mărturisit Tudor Oprescu, cel care se ocupă cu partea de design în echipă şi, de asemenea, este responsabil de caietul tehnic.
 
Tudor ne-a explicat şi în ce constă acest caiet tehnic: „Eu mă ocup în principal cu redactarea, formatarea şi aranjarea caietului tehnic, care are aceeaşi importanţă ca şi robotul în sine. În acest caiet se află toate schemele, schiţele şi datele despre robot şi mecanismele sale, activităţiile noastre de promovare  - outreach şi planul nostru financiar împreună cu sponsorii echipei. La Timişoara am avut şansa să pot observa caietul tehnic al multor echipe, adică mii de pagini de muncă ce simbolizează sufletul echipelor respective şi determinarea acestora”, ne-a mărturisit liceanul.
 
 
Distracţia la pachet cu tensiunea şi seriozitatea: „premiul pentru şosete”
 
„Competiţia a fost un mare succes pentru noi, terminând pe locul 2 din 36 de echipe din tot vestul şi sudul ţării, câştigând: #2 Inspire Award  - premiu acordat echipelor care se implică şi promovează cel mai bine valorile competiţiei şi domeniile STEM, Finalist Alliance Award - echipa noastră a ajuns în finală şi „The Socks Challange”- premiu neoficial pentru cele mai bune şosete”, ceea ce demonstrează faptul că această competiţie „recunoaşte şi importanţa distracţiei până la urmă”. 
 
Dar care este treaba cu şosetele ne-au lămurit alţi membri ai echipei: „Cu şosetele a fost un mic challenge lansat de organizatori pentru cei care pun roboţii în teren, determinându-i astfel să se descalţe înainte, lucru prevăzut în regulament, însă ingnorat de multă lume. Noi am dus acest challenge la un alt nivel”, a recunoscut Alexandru Doncea despre cum a reuşit echipa să mai obţină un punct la imagine.
 
„A reprezentat provocarea amuzantă lansată de cei de la “Naţie prin Educaţie” care au premiat cele mai amuzante şi inedite şosete. Echipa noastră a purtat şosete asortate în culorile-i specifice”, ne-a spus şi Eduard Mihăilescu.
 
Anne - Marie Messner crede că originalitatea a fost punctul forte la acest capitol: „Cel mai amuzant premiu pe care l-am câştigat, la categoria “socks challenge”, a reprezentat o urmă a creativităţii noastre lăsată asupra alegerii obiectelor vestimentare. Fiecare membru având deja tricoul sau hanoracul specific echipei, am decis să ducem aspectul echipei lui Trixie la un alt nivel. Astfel, în zilele competiţiei, am purtat cu toţii, de la membri până la mentori, câte o pereche de şosete haioase asortate”.
 
 
Competiţia la care participă şi liceeni cu alte aptitudini
 
Iar când vine vorba despre imagine, trebuie să mai precizăm şi că fiecare echipă prezentă la o astfel de competiţie, pe lângă robot în sine, vine şi cu un standul specific, de prezentare, în care pe lângă panourile cu mesaje se regăsesc şi obiecte personalizate. Fiindcă, a dărui amintiri - pixuri, stickere, dulciuri, cafea, ceai şi multe altele - celorlalte echipe, vine la pachet cu relaţionarea şi crearea de noi alianţe şi prietenii, un element esenţial pe care mizează competiţia: „Mi-am făcut numeroşi prieteni noi şi cu toată sinceritatea, toţi am uitat deseori că această regională este de fapt o competiţie, ceea ce este un lucru extraordinar”, povesteşte Tudor Oprescu despre unul dintre cele mai mari avantaje ale acestui concurs.
 
Atmosfera de poveste de la fiecare competiţie FTC
 
„La competiţia Timişoara a fost o atmosferă de poveste, cum este de altfel la fiecare competiţie FTC, o atmosferă care te ridică, oricât de jos ai sta cu moralul în diferite momente”, recunoaşte Alexandru Doncea, cel mai vechi membru al echipei şi, probabil, cel mai experimentat, motiv pentru care este şi mentor.
 
„Am avut ocazia să întâlnim diferite echipe, unele mai bune, altele mai puţin bune, dar cu certitudine am avut câte ceva de învăţat de la fiecare. Spre exemplu, am învăţat să nu excludem nimic, cel mai mic detaliu este important şi oricât de bun sau de slab ai fi, tot timpul apare ceva care să te încurce sau ceva care să te ajute. Cu Trixie, credem că putem ajunge oriunde, la campionate naţionale sau mondiale, în orice fază a acestora pentru că noi ne dorim şi pare că şi robotul îşi doreşte”, spune Alexandru optimist. 
 
 
Marele secret: elevii vâlceni au avut consultanţi de peste Ocean  
 
„După săptămâni de construcţie şi programare, a trebuit să arătăm de ce suntem în stare. În tot acest timp, am stat în contact cu mulţi reprezentanţi ai echipelor americane, acolo unde robotica este la un nivel foarte înalt. Lucruri care în România par simple detalii, în America sunt studiate temeinic şi perfecţionate!”, aflăm detalii din „casă” de la Mihai Oprea,  cel care se ocupă de programare şi construcţia robotului. Cât despre „consultanţi” să mai spunem că legătura cu aceştia a fost creată prin intermediul internetului.
 
Aşa se explică, că în comparaţie cu anii trecuţi, vâlcenii au realizat cea mai bună variantă de robot de până acum: „Avem un robot mult mai bine programat şi construit şi, cred că acest lucru s-a văzut la Timişoara. Chiar dacă nu am câştigat, am învăţat o mulţime de lucruri de la echipele prezente şi am putut să ne raportăm performanţele la celelalte echipe româneşti. Acum, ştim ce avem de făcut pentru a optimiza robotul, iar acest lucru este mai important decât distincţiile în sine. Sunt sigur că vom veni cu cea mai bună versiune a lui Trixie la Bucureşti şi am încredere că vom ajunge foarte sus”, a mai recunoscut Mihai un alt avantaj al regionalelor - acela de a-ţi îmbunătăţi varianta finală, de a vedea ce merge şi ce nu, şi de a învăţa de la alţii ce mai trebuie făcut.
 
„Echipa m-a dezvoltat social şi mi-a fructificat pasiunea existentă pentru STEM”
 
Rolul de designer şi driver al echipei îi revine lui Ducu - aşa cum îi spun colegii lui Eduard Mihăilescu: „Fac parte din echipa „Bionic Royals” de doi ani plini de bucurii, emoţii şi reuşite şi pot spune cu mâna pe inimă că această echipă m-a dezvoltat din punct de vedere social şi mi-a fructificat pasiunea deja existentă pentru STEM -ştiinţă, tehnologie, inginerie şi matematică”, recunoaşte Ducu.
 
Vâlcenii, finalişti prin alianţa cu ruşii şi timişorenii
 
„Două premii ne-au fost acordate pentru întreaga activitate a echipei, atât înainte cât şi în timpul competiţiei, vizând de asemenea şi activităţile de integrare a roboticii în comunitatea oraşului nostru, respectiv pentru reuşita de a ajunge în finala competiţiei alături de alianţa noastră, alcătuită dintr-o echipă din Timişoara şi o echipă din St. Petersburg, Rusia”, mai spune Ducu, precizând că: „Rezultatul a fost răsunător, însă nu şi neaşteptat, deoarece am fost încrezători în forţele noastre si siguri pe efortul depus premergător competiţiei. Această reuşită ne-a întărit încrederea în abilităţile noastre şi ne-a însufleţit speranţa de a ajunge la etapa globală din Detroit, SUA”.
 
 
„În marea finală emoţiile au crescut exponenţial, atât datorită mizei, cât şi a responsabilităţii”
 
„Din perspectiva mea de “driver” al robotului, aş dori să împărtăşesc câteva din trăirile intense pe care le-am simţit. În semifinală m-a cuprins o avalanşă de emoţii, însoţită de o serie de întrebări: „Oare am putea să câştigăm?”, „Roboţii lor sunt mai eficienţi?”, „Ar mai trebui să legăm cablurile?”. Ultimul gând s-a dovedit a fi o teamă validă, având în vedere faptul că în nenumărate rânduri cablurile au reprezentat un impediment major. În ciuda acestor probleme tehnice, am ajuns în marea finală unde emoţiile au crescut exponenţial, atât datorită mizei, cât şi a responsabilităţii pe care o simţeam faţă de ceilalţi membri ai echipei cât şi faţă de alianţă. Emoţiile au atins cote maxime în al doilea meci al finalei, când după un meci extrem de strâns am obţinut un egal, chiar dacă anticipam un eşec. Acest egal, ne-a propulsat în al treilea meci, unde deşi nu am obţinut victoria, am încărcat publicul cu energia şi spiritul echipei noastre”, îşi aminteşte „driverul” echipei momentele prin care a trecut.
 
„Mă atrage enorm felul în care sunt promovate lucrul în echipă şi comunicarea”
 
Despre rolul competiţiei de a interrelaţiona şi a lega prietenii ne-a vorbit Anne-Marie Messner, care se ocupă de PR în cadrul echipei „Bionic Royals”: „A fost o experienţă de neuitat. Am avut ocazia să cunoaştem şi să ne împrietenim cu multe alte persoane pasionate de acelaşi domeniu, ca noi, robotica. Cel mai important lucru mi se pare însă lumina în care este pusă această competiţie. Lucrul care mă atrage enorm este felul în care sunt promovate lucrul în echipă şi comunicarea cu toţi ceilalţi participanţi. Accentul nu este pus asupra concurenţei sau a câştigului, ci a experienţei dobândite şi a amintirilor create pe parcurs. Atât noi, cât şi robotul nostru, Trixie, am muncit din greu pentru a avea ocazia de a participa la faza naţională şi sperăm să ajungem cât mai departe pentru a ne bucura în continuare de experienţe inedite”, ne-a dezvăluit Anne-Marie.
 
Rolul artei, comunicării şi promovării într-o astfel de competiţie
 
Colega ei, Medeea-Elena Geanovu care s-a ocupat de marketing şi comunicare, din poziţia de voluntar, explică de ce sunt atât de importante nu doar cunoştinţele de informatică, respectiv robotică, ci şi cele care privesc arta, comunicarea şi promovarea într-o astfel de competiţie. 
 
„Având în vedere că nu am mai luat parte la o astfel de competiţie împreună cu echipa de robotică, care este ca o familie pentru mine, ci doar la DEMO-uri, care nu decid dacă avansezi sau nu la următoarea etapă, spre uşurarea tuturor, pe toată durata acelor zile am reuşit să trec de la emoţia dacă vom reuşi, până la momente demne de un scenariu de film. În planul principal a fost Trixie, robotul şi mascota echipei Bionic Royals, care trebuia să lucreze perfect.  Robotul nostru, a trecut cu succes în meciurile finale, unde am fost în alianţă cu o echipă din Rusia. În ciuda faptului că Sputnik s-a confruntat cu probleme, acestea au fost rezolvate doar cu atenţia şi îndemânarea colegilor de la domeniul de construcţie şi programare, demonstrând că orice este posibil dacă lucrezi împreună şi eşti hotărât”, concluzionează Medeea.
 
Pictură pe faţă, stickere, jocuri, alături de design, performanţă, interacţiune şi stand
 
Iar când vine vorba despre rolul elementelor de artă, promovare şi comunicare, Medeea ne lămureşte: „De exemplu, am pregătit stickere cu mascota noastră, care întotdeauna atrag oamenii, jocuri ca ping - pong cu valorile FIRST, întrebări în funcţie de ce bomboană alegi etc., sau chestionare despre experienţa din competiţie. 
 
Mai multe lucruri nonconformiste au fost şi pictura pe faţă, de mare efect, mai ales pentru a-ţi sustine echipa cu un semn distinctiv, o animaţie ce o întruchipează pe Trixie, mascota echipei noastre, în călătoria spre a găsi secretele lumii în care trăim şi ceva cu totul inedit: competiţia de şosete. A fost confirmat oficial faptul că vor fi jurizate şi şosetele noastre, pe lângă criteriile principale cum sunt designul robotului, performanţa, standul, interacţiunea cu celelalte echipe. La prima vedere, un astfel de concurs pare inutil, însă este un mod amuzant şi creativ de a aduce destindere în situaţii tensionate”.
 
Şi Medeea este de acord că scopul acestei competiţii, care a ajuns în ţara noastră în urmă cu trei ani, nu este de a dovedi că ai cel mai bun robot ci acela de a coopera, de a învăţa din experienţă, de a lega prietenii şi de a da tot ce ai mai bun.
 
Cum se învaţă din experienţă: „scor mare la antrenament, dezastru în timpul meciurilor”
 
Un alt responsabil de caietul tehnic dar şi de promovare este Ioana Marinescu care susţine că participarea la „regionala” de la Timişoara a reprezentat o mare încurajare. „Cum robotul, rezultat al multor săptămâni de lucru, a fost apreciat de juriu, atât pe terenul de joc, cât şi în caietul tehnic, am devenit mai încrezători în propriile forţe. 
 
Am trecut prin emoţii intense, pentru că Trixie reuşea să obţină scor mare pe terenul de antrenament şi se oprea brusc în timpul meciurilor. Cu răbdare şi tact, am rezolvat fiecare problemă apărută, reuşind să ajungem până în Marea Finală. Colaborarea cu alte echipe a avut un rol importantant, am observat idei de mecanisme noi şi am ajutat la rândul nostru alţi participanţi cu piese şi abordări”, ne-a explicat şi Ioana. 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

Câștigătorii Regionalei First Tech Challenge de la Timișoara - 2019 Foto Adevărul

Imagini din aceeasi galerie
  • Câștigătorii Regionalei First Tech Challenge de la Timișoara - 2019 Foto Adevărul
  • Echipa de robotică a Vâlcii Bionic Royals Foto Adevărul 
  • Roboțica Trixie a echipei de robotică a Vâlcii - Bionic Royals - în competiția FTC de la Timișoara Foto Adevărul
  • Premiu obținut la regionala First Tech Challenge de la Timișoara de către echipa de robotică din Vâlcea Foto Adevărul
  • Premiu obținut la regionala First Tech Challenge de la Timișoara de către echipa de robotică din Vâlcea Foto Adevărul
  • Echipa de robotică a Vâlcii Bionic Royals Foto Adevărul 
  • Echipa de robotică a Vâlcii Bionic Royals Foto Adevărul 
  • Echipa de robotică a Vâlcii - Bionic Royals - în competiția FTC de la Timișoara Foto Adevărul 
  • Echipa de robotică a Vâlcii - Bionic Royals - în competiția FTC de la Timișoara Foto Adevărul 
  • Roboțica Trixie a echipei de robotică a Vâlcii - Bionic Royals - în competiția FTC de la Timișoara Foto Adevărul
  • Echipa de robotică a Vâlcii - Bionic Royals - în competiția FTC de la Timișoara Foto Adevărul 
  • Regionala First Tech Challenge de la Timișoara februarie 2019 Foto Adevărul
  • Regionala First Tech Challenge de la Timișoara februarie 2019 Foto Adevărul
  • Șosetele câștigătoare ale echipei de robotică a Vâlcii - Bionic Royals - în competiția FTC de la Timișoara Foto Adevărul 
Distribuie imaginea
citeste totul despre: