FOTO Comuna în care există mai multe fântâni decât cele 1.270 de familii şi unde la pompă curge direct apă plată

Există o comună în România unde s-a cheltuit aproape 1 milion de euro ca oamenii să nu sufere niciodată de sete. Deşi are cele mai multe fântâni pe cap de familie, existând gospodării şi cu câte două puţuri în curte, la Scundu - Vâlcea s-a investit într-un sistem centralizat de apă. Iar apa astfel captată s-a dovedit extrem de pură. Analizele i-au determinat pe cei care administrează comuna să afirme că au apă plată care vine direct la robinet.

Scundu este o comună săracă, situată la aproximativ 40 de kilometri de Râmnicu Vâlcea. Cele patru sate din componenţă se află în „Valea cu ape”, cum a fost denumită simbolic zona tocmai datorită bogăţiei din subsol – izvoarele naturale, în număr de 400, după unele surse. 

De la un capăt la altul al comunei se pot observa zeci de cişmele pentru localnici, trecători şi animale. La Scundu apa plată vine prin pompe, care sunt stradale, pe lângă branşările sătenilor.

Localnicii din două comune învecinate – Scundu şi Orleşti au beneficiat de un proiect de 6 milioane de euro, fonduri europene, pentru apă şi canalizare, drumuri şi un cămin de bătrâni, demarat în urmă cu mai mulţi ani şi nefinalizat integral - sistemul de apă a fost încheiat în 2016, iar sistemul de canalizare anul trecut, dar încă se mai aşteaptă avize pentru a fi pus în funcţiune.

Din cele 6 milioane de euro, aproximativ 1 milion a fost investit în sistemul centralizat de apă, chiar dacă Scundu este considerată comuna cu cele mai multe fântâni per familie: sunt 1.270 de familii şi aproximativ 2.000 de fântâni. Prin proiectul de care au beneficiat şi vecinii din Orleşti, care stau prost la capitolul apă, s-au construit şase puţuri la mare adâncime: 270 – 280 m şi un bazin de 600 mc.

„Fântânile sunt de suprafaţă, dar când s-au săpat puţurile la mare adâncime, atunci s-a descoperit, în urma analizelor, că apa este lipsită de impurităţi. Tot sperăm că vor veni investitori care s-o îmbutelieze ca apă plată. Datorită acestor puţuri am făcut zeci de cişmele la drumul judeţean. Debitul este asigurat în permanenţă, indiferent de anotimp”, a declarat viceprimarul Gheorghe Manolache pentru „Adevărul”.

Viceprimarul ne-a explicat şi cum a ajuns comuna să aibă atâtea fântâni: „Fiecare familie are câte-o construcţie în curte, unii chiar şi două. Unele sunt vechi, de zeci de ani. Altele au rămas în paragină, după ce oamenii au luat calea străinătăţii.” 

La Scundu există cişmele şi în pădure şi pe islaz, nu doar pe marginea uliţelor sau a drumului judeţean care tranzitează localitatea. Toţi localnicii s-a branşat la sistemul centralizat de apă, dar şi-au păstrat fântânile în continuare. Cum în unele cazuri pânza freatică de suprafaţă este infestată cu nitriţi, nitraţi şi calcar, apa din fântâni este folosită de unii doar pentru a uda grădinile.

Primarul Dumitru Blejan nu exclude posibilitatea ca, datorită izvoarelor naturale, Scundu să fie localitatea cu cel mai multe fântâni din România, pe cap de familie. În urmă cu câţiva ani, administraţia locală se gândea serios să vândă apa plată pe internet străinilor.

Cişmelele atât cele construite de localnici, cât şi cele ridicate de autorităţi se întind pe toată suprafaţa comunei de aproximativ 5.000 de hectare. Iar numărul lor depăşeşte 200.

Apa a fost pentru cei din Scundu o binecuvântare, dar şi un blestem, de-a lungul timpului: „Avem foarte multe izvoare. Poate tocmai de aceea avem şi acele mişcări ale terenului. Fiindcă, pe o suprafaţă mare sunt alunecări de teren”, mai recunoaşte primarul Dumitru Blejan.