FOTO Ce au în comun „băieţii buni” din Hackerville, roboţica Trixie şi Simona Halep
0Singurul liceu din Vâlcea cu trei clase de mate-info, Mircea cel Bătrân, a intrat în lupta pentru robotică a celor de la Naţie pentru Educaţie. Şi chiar dacă nu s-a clasat încă pe podium, în competiţiile demo echipa face senzaţie, fiind considerată de învingători un adversar pe măsură. Anul acesta a câştigat de două ori premiu I la jocurile demonstrative şi are ambiţii mari pentru viitor.
De ani de zile, elevii vâlceni ocupă locuri fruntaşe pe podiumurile naţionale şi internaţionale la disciplina Informatică. I-am menţiona la acest capitol pe Ionuţ Alexandru Budişteanu şi Adrian Cătălin Badea, ambii descoperiţi şi / sau pregătiţi de profesoara Mirela Mlisan. „Ionuţ a fost norocul meu şi eu norocul lui, iar în cazul lui Adi, în anul în care a devenit olimpic internaţional, s-a pregătit cu mine”.
Director adjunct al Colegiului Naţional Mircea cel Bătrân (CNMB) din Râmnicu Vâlcea, prof. Mlisan coordonează şi echipa de robotică a liceului, care a intrat în competiţia celor de la Naţie pentru Educaţie - First Tech Challenge (FTC). Chiar dacă încă nu au urcat pe podium, şcoala din provincie a avut o ascensiune extraordinară, mai ales în comparaţie cu liceele din Bucureşti sau din marile centre universitare unde accesul la specialişti şi tehnologie este mai facil.
Competiţia First Tech Challenge (FTC) a intrat în România în urmă cu mai bine de doi ani, fiind la a treia ediţie: „Am fost norocoşi, după cum am aflat ulterior, datorită unui fost elev, care face parte dintre cei care sponsorizează concursul şi care a propus să facem parte dintre participanţi”, povesteşte prof. Mlisan despre cum a început marea provocare a roboticii în Vâlcea.
Între timp, echipa de robotică a CNMB este văzută ca un real pericol pentru echipele câştigătoare, o echipă cu potenţial uriaş în viitorul apropiat: „În 2018, am fost la nişte jocuri demonstrative. Nu sunt oficiale, sunt pregătitoare pentru competiţie, lucru pe care ceilalţi îl făceau dinainte şi noi nu. Dar, chiar dacă nu am reuşit să obţinem un premiu la Naţională, am luat de două ori premiul I la demo-uri – jocurile demonstrative pe care le organizăm noi între noi, cu aceleaşi echipe, tot cu sprijinul celor de la Naţie pentru Educaţie, care organizează competiţia în fiecare an, şi pe care o imită sută la sută”, mai aflăm de la directorul adjunct al CNMB.
Tabăra de la Beclean a deschis noi orizonturi
În fiecare an, echipele de robotică se reînnoiesc, rămânând doar cei dedicaţi şi pasionaţi. Vâlcenii au căpătat curaj după o participare la o tabără de la Beclean, judeţul Bistriţa Năsăud, „un oraş mult mai mic decât Râmnicu Vâlcea, unde, pasiunea unui profesor a dat naştere unei tabere naţionale la care au participat în două etape, în iulie şi august, toate echipele de robotică din ţară.”
Anul trecut au fost în tabără 99 de echipe, iar pentru anul şcolar 2018 - 2019 s-a ajuns la 145 de participanţi înscrişi în competiţia FTC, motiv pentru care „se va şi organiza o etapă regională”.
Tot din acest an, Vâlcea are două echipe în competiţie, „a noastră şi a Colegiului Naţional Alexandru Lahovari”, mai aflăm de la prof. Mlisan.
Robotică pornită de la zero cu banii părinţilor şi ai profesorului care conduce echipa
Doar că echipa de robotică a CNMB Râmnicu Vâlcea a plecat în „marea bătălie” de la zero. De multe ori, echipamentele au fost cumpărate de părinţii elevilor, iar pasiunea a fost întreţinută inclusiv din buzunarul profesoarei Mirela Mlisan.
„Avem un laborator de robotică foarte micuţ, dar eficient. Iar copii avem înscrişi în club peste limita de 15. Undeva la 20, plus voluntarii. În concurs nu poţi participa cu mai mult de 15 elevi, restul sunt un fel de rezerve. În general, cei de clasa a IX-a nu participă, căci mai întâi trebuie să înveţe, să studieze”, ne explică coordonatoarea echipei de robotică.
De aceea este bătaie pe locuri, în sensul bun al cuvântului, fiind o competiţie uriaşă pentru a face parte din echipă. Marea majoritate a membrilor din acest an sunt olimpici la informatică. Şi tot marea majoritate „s-a intersectat la un moment dat” cu profesoara Mlisan, chiar dacă acum nu toţi membrii îi sunt şi elevi.
„Precum a spus Simona Halep şi eu cred că trebuie să facem România să meargă”
Echipa de la Vâlcea a avut o evoluţie rapidă, precum viteza unei rachete: „Se poate spune şi aşa. Unii însă sunt mai cârcotaşi şi susţin că ar fi trebuit să fim campioni de la prima ediţie. Precum a spus Simona Halep în ultima ei reclamă, cu globul de Crăciun, şi eu cred că trebuie să facem România să meargă”, mai crede profesoara de informatică.
„În primul an de participare la competiţii, în 2016, îmi amintesc că nu-mi doream decât să nu ne facem de râs. A fost amuzant să vezi cum robotul nostru arunca ori prea tare, ori prea încet. Cu „Ţiganul” aşa cum l-am poreclit, pentru că era tare şmecher, am luat cele două premii”, recunoaşte profesoara despre robotul acum dezmembrat.
Denumirea oficială însă a robotului celor de la CNMB este Trixie şi a devenit popular după primul film de prezentare care i-a captivat pe toţi.
Trupa este împărţită în mai multe echipe: unii se ocupă de organizare, alţii de promovare, unii de funcţionarea robotului în sine etc., după cum ne mai explică dascălul.
„Nu şti cum va arăta robotul la final, este foarte complicat, deşi pare extrem de uşor”
Povestea roboticii la Vâlcea a început în 2016, când CNMB a primit vizita lui Ionuţ Panea, din Bucureşti, un profesor care a terminat ASE şi era pasionat de robotică, care a dorit să prezinte în ce constă competiţia celor de la Naţie pentru Educaţie. Şi nu a venit cu mâna goală, ci a adus diverse piese pentru conceperea unui robot, o imprimantă 3 D, scule etc.
„El a venit cu primele piese şi cu prima sponsorizare de câteva sute de milioane de lei vechi - şurubelniţe, meghină, scule de tăiat, multe piese de roboţi”, recunoaşte adjunctul de la CNMB.
Abia în 2018, echipa de robotică a CNMB a făcut cunoştinţă pentru prima dată cu un specialist în domeniu care, după ce copiii i-au explicat ce doresc să construiască, a exclamat mirat: „voi faceţi cercetare, nu producţie”. L-au înnebunit cu telefoanele, dar privind în urmă, profesoara recunoaşte că uneori e bine să nu ai nici un ajutor, fiindcă acest lucru te obligă să cauţi soluţii, să fii performant.
În cadrul FTC se crează roboţi de manipulare, iar nivelul la care lucrează acum este mult diferit faţă de cel la care te-ai aştepta: „Nici nu şti cum va arăta robotul la final, nu există scheme sau altceva. Nici măcar unde va fi mâna cu care va manipula obiectele. Este foarte complicat, deşi pare extrem de uşor. Robotica nu înseamnă construcţia robotului în sine. E nevoie de desen tehnic, care se realizează în diverse aplicaţii 3 D, o chestiune care se schimbă de la an la an, în funcţie de cerinţe. La început nu ştia nici un copil cum să realizeze acest lucru. Între timp, trei dintre elevi s-au specializat pe imprimanta 3 D cu ajutorul tutorialelor de pe net, a foştilor elevi ai şcolii, şi a rudelor care învăţau la Politehnică şi lucrau în 3 D. De la chestiile simpluţe de la început, acum facem chestii complicate”, mai spune prof. Mirela Mlisan.
Reporterii din America s-au minunat că la Vâlcea se face programare din clasa a V-a
Am avut ocazia să-i cunoaştem pe patru dintre membrii echipei: Alex Doncea, Mihai Oprea, Mihnea Bogdan şi Iustina Cărămidă. În ciuda orei înaintate, era trecut de 19.00, copiii lucrau intens în laboratorul de robotică: „În principiu aş vrea să rămân în acest domeniu. Şi să repar tot aşa, roboţi. Şi pe banii firmei să văd lumea”, ne-a spus mentorul echipei, Alex, elev în ultimul an la CNMB.
„Considerăm că suntem băieţii buni din Hackerville (aşa cum este cunoscut municipiul Râmnicu Vâlcea în lume, drept capitala infracţiunilor cibernetice - n.r.). În 2017, nişte reporteri din America, care voiau să afle mai multe despre subiectul hackerilor, ne-au întrebat fix acelaşi lucru – ce suntem, băieţii răi sau băieţii buni?”, au povestit amuzaţi membrii echipei de robotică.
„Erau miraţi, reporterii americani, de ce avem atâtea clase de informatică, la o singură şcoală. Le-am explicat că ne dorim o viaţă mai bună şi chiar suntem buni în asta, să descoperim în toate clasele pe cei mai buni copii în domeniu. S-au minunat că la noi se face programare încă de la clasa a cincea”, ne-a mai mărturisit profesoara Mlisan.
Părinţii nu par să creadă că ai lor copii dedică atât de mult timp pasiunii, iar unii sunt chiar împotriva dedicării: „Sună părinţii după ei, că nu ştiu de ce copiii nu mai vin acasă şi se minunează când aud că ei sunt încă la clubul de robotică şi uită să mai plece. Alţii se supără, pentru că avem şi copii de a XII-a şi cum e firesc şi-ar dori să-şi dedice mai mult timpul pentru examen”, recunoaşte coordonatorul.
Jocurile Demonstrative, un bun prilej pentru a vedea cum ai evoluat până la etapa naţională
Pe 22 ianuarie, echipa de robotică va fi prezentă la jocurile demonstrative de la Timişoara, apoi pe 3 – 4 februarie la Bucureşti unde „este musai să fim prezenţi fiind organizat tot de Naţie pentru Educaţie pentru a se vedea cum am evoluat şi ce mai trebuie făcut la robot”.
Demo-urile sunt considerate extrem de folositoare, pentru a se evita momentele neplăcute din concurs:
„La ultimele două semifinale, robotul nu a mişcat, fiindcă un elev schimbase cu o zi înainte ceva la aplicaţia de pe telefon (există două telefoane prin care se transmit comenzile către robot, unul la membrii echipajului, celălalt la robot - n.r.), din dorinţa de a-l face mai performant. Numai că... Copilul, săracul, a recunoscut afectat ce făcuse. Echipa cu care eram în aplicaţie ne-a făcut toată treaba în semifinală. Apoi ne-au ajutat ei un pic şi a funcţionat şi am luat premiul I, în final”, mai recunoaşte profesoara Mlisan amintindu-şi amuzată momentul.
FTC - una din cele mai mari competiţii globale de robotivă, etapa internaţională fiind în SUA
First Tech Challenge (FTC) este considerată una dintre cele mai mari competiţii globale de robotică. Liceenii sunt puşi să proiecteze, să construiască, să programeze şi să opereze propriii roboţi, într-o competiţie în care intră în alianţă cu un alt echipaj. Naţie pentru Educaţie a organizat prima ediţie în România în 2016, concursul fiind recunoscut oficial şi de Ministerului Educaţiei. La începutul anului şcolar se lansează noile provocări / cerinţe şi se înregistrează echipele. Numărul acestora a ajuns acum la 145, în România. Apoi fiecare echipă primeşte setul standard de componente FTC pentru roboţ, după care se trece la construirea efectivă a acestora. La acest moment i-am găsit şi noi pe elevii de la Mircea cel Bătrân din Râmnicu Vâlcea. Tot în această fază este gestionat proiectul, se strâng fonduri suplimentare, se lucrează pe partea de comunicare, se caută suporteri printre colegi etc. „Echipele beneficiază de mentorat din partea unui profesor / student sau a unui profesionist şi pot participa la o serie de seminarii web pe teme tehnice. Urmează apoi etapa regională, inclusă mai nou şi competiţia naţională. Primele două echipe câştigătoare participă apoi la campionatul mondial din S.U.A.
Toate echipele concurente sunt obligate să participe la Jocurile Demo Regionale.
Se încarcă comentariile...
