FOTO Colecţia rară de imagini iconice: „Înainte de a saluta America, America trebuie să-i trateze pe negri ca pe egali“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Cele mai influente fotografii ale tuturor timpurilor - imaginile brutalităţii de acum o jumătate de secol dar şi de astăzi Foto colaj
Cele mai influente fotografii ale tuturor timpurilor - imaginile brutalităţii de acum o jumătate de secol dar şi de astăzi Foto colaj

O colecţie a celor mai influente fotografii istorice făcute vreodată aparţine celebrei reviste TIME. Aceasta nu reprezintă doar o serie de imagini rare, şocante şi interesante, ci şi de mărturii şi de experienţe umane incredibile.

GALERIE FOTO

O serie de fotografii făcute de-a lungul vremurilor a şocat omenirea şi chiar i-a schimbat modul de a privi viaţa. Pe baza unor astfel de mărturii, revista TIME a realizat o listă cu cele mai influente 100 de fotografii făcute vreodată.

Pentru această sarcină a apelat la cunoştinţele şi priceperea unei echipe formatE din custozi, istorici, editori foto şi fotografi celebri din întreaga lume. „Nu există o formulă pentru fotografii iconice”, au spus editorii. „Unele imagini sunt pe lista noastră pentru că au fost primele de acest fel, altele pentru că ne-au modelat felul în care gândim. O altă parte a schimbat direct modul în care trăim. Ceea ce au în comun toate aceste fotografii celebre este că ele reprezintă puncte de cotitură în experienţa noastră umană”.

Rezultatul la care s-a ajuns nu este doar o colecţie de fotografii istorice rare, şi interesante, ci şi de experienţe umane incredibile. „Cea mai bună fotografie este o formă de mărturie, un mod de a aduce o singură viziune în lumea largă.” 

Aceste fotografii celebre nu sunt singurele TIME 100 - anterior revista a lansat Top 100 de romane, filme, oameni influenţi şi alte liste de remarcat. 

Am selectat câteva dintre aceste imagini iconice care au legătură cu ce se întâmplă în acest moment pe glob. 

Birmingham, Alabama, 1963

Uneori, cea mai eficientă oglindă este o fotografie. În vara anului 1963, Birmingham-ul fierbea în timp ce rezidenţii negri şi aliaţii lor din Mişcarea pentru Drepturilor Civile Afro-Americane se confruntau, în repetate rânduri, cu o structură de putere „albă” a cărei intenţie era de a menţine segregarea, fiind dispusă să facă orice era nevoie în acest sens. 

Un fotograf al publicaţiei „Montgomery Advertiser and life”, Charles Moore, originar chiar din Alabama (stat al SUA), fiul unui predicator baptist, a fost îngrozit de violenţa provocată afro-americanilor în numele legii şi al ordinii, scene izbitor de asemănătoare cu ce se întâmplă din nou, acum, în America.

Cele mai influente fotografii ale tuturor timpurilor - Imaginea iconică a brutalităţii segregării americane în 1963 - Foto Chales Moore

Deşi a fotografiat mai multe alte momente influente ale mişcării, o imagine a lui Moore cu un câine de poliţie care smulge pantalonii unui protestatar negru a capturat nu doar rutina, ci şi imaginea brutalităţii segregării.

Când imaginea a fost publicată, a devenit rapid iconică şi a demonstrat ceea ce Moore ştia de mult: sfârşitul segregării nu era despre erodarea culturii, ci despre restabilirea umanităţii. Politicienii nehotărâţi au preluat curând cauza, iar un an mai târziu aveau să aprobe Legea drepturilor civile, din 1964.

Salutul puterii negrilor, 1968

Şi rămânem în acelaşi spectru de idei, fiindcă subiectul pare departe de a se încheia, cu o fotografie provenind tot din urmă cu mai bine de jumătate de secol, din perioada Jocurilor Olimpice, destinate să fie o sărbătoare a unităţii globale. 

Atunci când sprinterii americani Tommie Smith şi John Carlos au urcat pe podiumul Jocurilor Olimpice, din 1968, din Mexico City, au decis să zdrobească iluzia că totul este drept, corect, în lume.

Înainte de a se intona imnul la ceremonia de premiere, Smith, medaliatul cu aur, şi Carlos, câştigătorul bronzului, au plecat capul şi au ridicat pumnii cu mănuşă neagră în aer

Mesajul lor nu ar fi putut fi mai clar: „Înainte de a saluta America, America trebuie să-i trateze pe negri

ca pe egali”.

Cele mai influente fotografii ale tuturor timpurilor - Saltului puterii negre din 1968 - Foto John Dominis

„Ştiam că ce vom face avea să fie mult mai mult şi mai greu decât orice probă atletică”, avea să spună Carlos mai târziu.

John Dominis, un fotograf cunoscut ca având „degete rapide”, datorită modului în care reuşea să capteze de fiecare dată momentele neaşteptate, a imortalizat clipa care a dezvăluit un alt substrat: pe Smith alergând desculţ, fără pantofi, doar în nişte şosete negre, într-un gest menit să simbolizeze sărăcia lucie, neagră. Imaginea lui Dominis, odată publicată, avea să transforme protestul sumbru într-o emblemă iconică a turbulenţelor din anii ’60.

Kennedy vs. Trump

„Legea drepturilor civile”, despre care menţionam anterior, potrivit Wikipedia, a fost un act legislativ de o importanţă deosebită în istoria modernă a Statelor Unite ale Americii, care şi-a propus să elimine majoritatea formelor de discriminare împotriva afro-americanilor şi femeilor, incluzând segregarea rasială. Prin această lege s-au eliminat cerinţele inegale de calificare pentru dreptul de a vota şi a fi votat. Segregarea rasială, care fusese aplicată anterior la locurile de muncă, în şcoli şi în general în locurile publice, a fost îndepărtată. 

Şi totuşi, istoria se repetă, jumătate de secol mai târziu, fiind încurajată chiar de preşedintele SUA, Donald Trump, cazul Floyd transformând SUA într-un „câmp de confruntare între autorităţi şi protestatarii furioşi”

Ar mai trebui precizat că „Legea drepturilor civile” a fost cerută de un alt preşedinte - John F. Kennedy printr-un celebru discurs televizat adresat naţiunii din Biroul Oval al Casei Albe în ziua de 11 iunie 1963. Discursul trata problema drepturilor civile în Statele Unite, Kennedy cerând insistent Congresului să adopte o legislaţie corespunzătoare în care să fie menţionat explicit „dreptul tuturor americanilor de a fi serviţi în mod egal în orice locuri publice, precum hoteluri, restaurante, teatre, magazine şi alte locuri similare”, respectiv „o protecţie mai mare a dreptului de a vota”.

„Legea drepturilor civile a preşedintelui Kennedy” ca şi proiectul de lege, însă, nu includeau clauze considerate esenţiale de către liderii mişcării drepturilor civile, precum protejarea împotriva brutaliăţii poliţiei, terminarea discriminării în cazul companiilor private ori garantarea dreptului Departamentului Justiţiei de a iniţia procese de discriminare, respectiv de a aplica terminarea efectivă a discriminărilor.

„Politica americană a fost adesea o arenă pentru minţile supărate”

Violenţele de astăzi din America nu sunt singulare, mai ales în ultimul deceniu. În urmă cu câţiva ani, un jurnalist, John Podhoretz, atrăgea atenţia în The New York Post: „Statele Unite sunt într-un moment de mare pericol... Nu vreau să invoc toate clişeele din ultimul deceniu, le ştiţi pe toate - suntem o naţiune împărţită, trăim cu toţii în propriile noastre bule, nu acceptăm aceleaşi fapte şi realitatea că ne urăm reciproc. Problema este că aceste clişee sunt adevărate...” 

Manifestaţii împotriva violenţelor şi a morţii lui George Floyd - 4 iunie 2020 - lângă Casa Albă din Washington Foto Evan Vucci

Jurnalistul susţinea că furia şi violenţa sunt adânc încorporate în ADN-ul americanilor şi că există un pericol real, iar America a intrat din nou într-o „eră a violenţei politice”, precum cea care a început cu asasinarea lui JFK în 1963, „a atins un apogeu în 1968 şi s-a încheiat cu încercarea de asasinare aproape reuşită asupra lui Ronald Reagan, în 1981”.

An de an se vorbeşte tot mai des despre furia naţiunii americane. În 1996, în cartea „The Angry American” - „Americanul furios”, politoloaga Susan Tolchin, de la Universitatea George Washington, descria ceea ce ea numea a fi o epidemie de „furie a alegătorilor”.

Şi marele istoric Richard Hofstadter vorbea într-un eseu din 1964 despre „Stilul paranoic în politica americană” susţinând că: „Politica americană a fost adesea o arenă pentru minţile supărate.” 

Râmnicu Vâlcea



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite