FOTO Balul oierilor din Vaideeni, locul unde tinerii încă-şi mai caută perechea. Tradiţia datează de peste 100 de ani
0
De peste un secol, în comuna Vaideeni - Vâlcea se organizează la începutul fiecărui an „Balul oierilor”, prin care sunt perpetuate tradiţiile populare ale ciobanilor din zonă. Ritualul se practică de peste 100 de ani, prin cel mai mare festival păstoresc din zonă, al cărui număr exact s-a pierdut în negura timpurilor.
Nimeni nu-şi poate aminti când a început Balul Oierilor, se ştie doar că undeva pe la începutul secolului XX şi că a fost întrerupt doar în perioada războaielor mondiale. Cu certitudine se mai cunoaşte faptul că din ´50 până astăzi el s-a desfăşurat în fiecare an.
Ineditul festival tradiţional românesc, cu cântece şi dansuri populare, a fost dintotdeauna un bun prilej pentru tinerii din zonă de a-şi căuta perechea. Cei mai mulţi oameni din comună s-au căsătorit după ce şi-au găsit alesul / aleasa la acest bal. O perioadă, invitaţii au fost obligaţi să vină la bal în costum popular, dar costurile destul de ridicate pentru achiziţonarea portului sau faptul că era considerat uneori incomod, i-a determinat pe organizatori să renunţe la această condiţie.
Cu toate acestea, nu puţini sunt cei care vin şi astăzi costumaţi. Iar posibilitatea de a-ţi găsi perechea cu această ocazie datează şi ea tot de la începutul balului.
Pe timpuri, părinţii stăteau pe scaune, pe margine, şi-şi priveau odraslele în timp ce dansau şi legau prietenii. Totul se făcea sub stricta lor supraveghere. Bătrânii susţin că şi balurile de astăzi păstrează ceva din farmecul şi regulile de altădată. „Mulţi dintre noi, cei de acum, ne-am cunoscut soarta la bal. Fetele se găteau în costume bine alese înainte de mame, iar băieţii, şi ei tot în costum, care pentru noi reprezenta o mândrie, alegeau cu ajutorul părinţilor”, au recunoscut bătrânii satului.
Bacii au plecat cu oile în alte zone unde au cumpărat sau concesionat terenuri
În vremurile de acum, balurile sunt de asemenea un bun prilej de a socializa şi cu cei care au ales calea străinătăţii pentru a-şi face un rost în viaţă şi care se întorc acasă de fiecare dată de sărbători. Ca şi proprietarii de oi, care sunt în scădere de la an la an. Marea lor majoritate au plecat cu turme cu tot în zonele în care cumpărat terenuri şi au concesionat islazuri.
Vorbim de peste 100 de baci, care se întorc, însă, an de an pe meleagurile natale cu familiile să petreacă împreună cu cei rămaşi acasă. În comună au mai rămas mai puţin de 15 proprietari de turme de oi.
70 de ani de la prima reprezentaţie a Ansamblului „Fluieraşii”
Anul acesta, tot pe 1 ianuarie, data la care are loc „Balul Oierilor”, Ansamblul „Fluieraşii” din Vaideeni a împlinit 70 de ani de la prima reprezentaţie. Anul acesta, grupul condus de Bogdan Copeţchi a oferit un moment deosebit.
Primul ansamblu, înfiinţat de Ion Stănuşescu, număra şase membri, apoi, în vremurile de glorie, şi-a depăşit formula originală de peste 10 ori, pentru ca astăzi să revină la cifra care l-a consacrat. Istoria lui se împleteşte cu cea a balului, iar fluieraşii duc şi ei mai departe tradiţia comunei Vaideeni.
„Să ne ajute Dumnezeu ca într-un viitor, nu foarte îndepărtat, toţi cei care grăiesc în limba română să se adune sub acelaşi steag”, a spus, printre altele, primarul comunei Vaideeni, Achim Băluţă Daniel, la Balul Oierilor din acest an.
Vaideeni - oaza de tradiţii
Nu puţine sunt ocaziile care îi determină pe cei plecaţi să revină acasă, pentru că Vaideeni a fost şi a rămas o oază de tradiţie în care se depun eforturi permanente pentru păstrarea vie a moştenirii culturale a oierilor străbuni, fiind conservate cu sfinţenie o serie obiceiuri transmise urmaşilor, din generaţie în generaţie.
Toată zona musteşte de datini, cu precădere ciobăneşti - principala îndeletnicire a localnicilor până nu demult, care a şi făcut faimoasă comuna. Anul trecut, spre exemplu, comunitatea a serbat 50 de ani de la înfiinţarea unuia dintre cele mai apreciate, premiate şi prestigioase ansambluri folclorice „Învârtita Dorului”, şi tot jumătate de veac s-a împlinit şi de la înfiinţarea echipei locale de fotbal „Păstorul Vaideeni”.
Olteni trăind laolaltă cu oierii bogaţi din Ardeal hăituiţi de austrieci
Vaideeni este o localitate din Subcarpaţii Vâlcei, formată din olteni, dar şi „din fugari ardeleni, oieri bogaţi, hăituiţi timp de secole de regimul restrictiv imperial, care purtau numele Vinereanu, Şiboteanu, Cioran, Balomireanu, Tărtăreanu, după numele satelor din care au fugit: Vinerea, Şibot, Cioara, Balmir, Tărtăria şi altele”.
„Ţăranii s-au răzvrătit întărâtaţi de ofiţeri ruşi şi austrieci îmbrăcaţi în uniforme româneşti care treceau în fuga calului prin sate strigând că vodă a dat poruncă să împartă pământurile boierilor şi să le ardă conacele, deoarece se împotrivesc legii, şi la urmă mai băgau câte o expresie, câte o zicală neaoşe, populară, carevasăzică ţărănească, să se înţeleagă că şi ei sunt de pe acolo. De ce? Ca să fie răzmeriţă mare, anarhie în ţară, să aibă ei motiv de a intra, chipurile, să liniştească lucrurile, dar gândul lor era că intraţi să rămână, unii în Moldova, ceilalţi în Muntenia”, aflăm din cărţile despre oamenii locului.
Situată în nord-vestul judeţului Vâlcea, la poalele Munţilor Căpăţânii, în extremitatea nordică a depresiunii subcarpatice Horezu, comuna are cinci sate în administrare: Cerna, Cornet, Izvoru Rece, Mariţa, Vaideeni. Deşi se întinde pe o suprafaţă uriaşă, de peste 15.500 de hectare, doar o treime din acestea sunt locuite efectiv, restul fiind acoperit de păduri.
Frumuseţea zonei, alături de minunatele obiective turistice unice din împrejur
Dincolo de frumuseţea rară a zonei, în apropiere se află o mulţime de obiective turistice de interes naţional de la ceramica de Horezu, la trovanţii din Costeşti, ori Parcul Naţional Buila - Vânturariţa, staţiunea Vârful lui Roman - unde tocmai s-a deschis prima pârtie de schi şi săniuş, la Transalpina – cea mai înaltă şosea din România, sau Transalpina Ski Resort – cel mai spectaculos domeniu schiabil din ţară, ori Peştera Liliecilor din Bistriţa, Peştera Polovragi şi Peştera Muierilor din Baia de Fier (Gorj), Cheile Bistriţei şi Cheile Olteţului (Gorj), piramidele de şiroire din sedimentele cu sare de la Slătioara.
Cât despre turismul monahal şi acesta este extraordinar de bogat şi bine reprezentat, începând cu Mănăstirea Tismana, din judeţul vecin şi continuând cu Mănăstirea Horezu, patrimoniu Unesco, Mănăstirile Bistriţa şi Arnota şi Mănăstirea Dintr-un Lemn, ca să amintim de cele mai cunoscute dintre ele.
Dar şi zona, fiind atât de bogată în tradiţii şi datini strămoşeşti, oferă pe lângă „Balul Oierilor”, „Învârtita Dorului”, de câţiva ani, şi ineditul Festival al Sculptorilor cu Drujba, găzduit de Pensiunea Cerna.
Se încarcă comentariile...
