FOTO Şase metode prin care poţi deosebi ceramica originală din Horezu de falsuri. Doar 2% dintre produsele vândute anual respectă reţeta certificată de UNESCO

FOTO Şase metode prin care poţi deosebi ceramica originală din Horezu de falsuri. Doar 2% dintre produsele vândute anual respectă reţeta certificată de UNESCO

Bazarul de ceramică de la Horezu - Vâlcea aflat la intrare în oraş pe DN 67 Foto CNIPT Vâlcea

Statistica arată că doar 2% din produsele ceramice vândute în localitatea vâlceană Horezu respectă reţeta originală certificată UNESCO şi inclusă în patrimoniul cultural imaterial al umanităţii.

 
Horezu, capitala ceramicii populare româneşti, se luptă de ani de zile cu produsele false vândute sub pretenţia de a fi originalele executate de meşteşugarii locali. Invazia de kitsch a explodat după 2012, an în care ceramica de Horezu şi motivele ei tradiţionale unice fost incluse în patrimoniul cultural imaterial al umanităţii UNESCO. Pe strada principală din localitatea vâlceană a apărut un adevărat bazar de produse veritabile amestecate cu altele aşa-zis tradiţionale.
 
Este o expoziţie permanentă în completarea târgului anual internaţional al ceramicii populare „Cocoşul de Hurezi“. Alături de obiectele executate de meşterii locali, se vând şi produse din ceramică aduse din alte centre de profil din ţară, dar mai ales din străinătate: Bulgaria, China, Ungaria. Turiştii care ajung în zonă se plâng că nu pot deosebi arta de Horezu de restul. 
 
Număr infim de originale
 
Pe de altă parte, nici ceramica de Horezu nu mai respectă reţeta originală certificată UNESCO. Ştefan Rachieru, fost custode al Muzeului Satului din Romani - Horezu, admite că doar 10-15% din produsele vândute de meşteşugarii locali sunt cu adevărat veritabile. În total, doar 2% din ce se vinde anual în zonă mai respectă întru totul reţeta tradiţională a olăritului hurezean. „Vin cu TIR-urile cu ceramică de la Corund - Harghita, de Argeş, de Oboga, Baia Mare, Marginea - Suceava sau de la Vidin – Bulgaria“, explică cercetătorul Rachieru.
 
Autorităţile locale recunosc că nu mai pot deosebi ceramica locală de restul produselor şi că n-au soluţii pentru protejarea patrimoniului UNESCO. „Am avut discuţii cu asociaţia olarilor hurezeni, ca ei să fie cei care să certifice ce este original şi ce nu. Specialiştii sunt singurii care pot s-o facă. Am propus ca, în magazine, comercianţii să expună corect ce e original din Horezu şi ce nu e din Horezu“, a explicat Nicolae Sărdărescu, primarul oraşului Horezu.
 
De cealaltă parte, meşteşugarii cu tradiţie se tem ca ceramica de Hurezi să nu piardă ocrotirea UNESCO, dacă nu se face nimic împotriva falsurilor. „Pe nimeni nu interesează ce se vinde acolo (în bazar – n.r.). Interesează doar taxele stradale“, sunt de părere reprezentanţii familiilor de ceramişti. Oficial, 26 de producători sunt atestaţi, potrivit unui document publicat pe site-ul Primăriei Horezu, ca respectând întru-totul tradiţia veche a olăritului.
 
Mesaje de avertizare
 
Specialişti precum şeful Direcţiei de Cultură Vâlcea, prof. dr. Florin Epure, sau cercetătorul Ştefan Rachieru cred că o soluţie ar fi certificarea produselor de Horezu.
 
Produsele de ceramică din Bulgaria seamănă izbitor cu cele din România, iar pe unele a ajuns să fie inscripţionat numele oraşului Horezu. Pentru a încerca să contracareze strategia de vindere a falsurilor, producătorii care au magazine în bazar expun chiar ei marfa bulgărească cu menţiuni de tipul: „Ceramică de Bulgaria/ Glazură cu plumb/ Nu este de vânzare/ Aşa nu!“, atât în română cât şi engleză.
 
Şase metode prin care poţi deosebi ceramica de Horezu de cea bulgărească
 
1. Preţul – ceramica tradiţională costă şi de 10 ori mai mult decât produsele de serie;

2. Greutatea – produsele bulgăreşti conţin mai mult plumb, nears în cuptoare, sunt mai grele şi mai periculoase pentru sănătate;

3. Smalţul (luciul) – ceramica de Hurezu nu are vopsea decât pe partea din faţă, în general, având interiorul nevopsit sau nelucios;

4. Semnătura  – produsele din ceramică de Hurezi sunt în general semnate cu numele casei de olari: Tănăsescu, Bîscu, Pietraru, Mischiu, Iorga, Giubega, Frigură, Popa etc.

5. Culorile – specifice ceramicii de Horezu sunt culorile pământii: brun, roşiatic, galben, verde, albastru, toate culorile fiind obţinute din pigmenţii pământului, deci naturale. Obiectele sunt mai puţin spectaculoase vizual;

6. Motivele tradiţionale – de pe obiectele din ceramică de Horezu nu lipsesc motivele tradiţionale: cocoşul, coada de păun, arborele vieţii, peştele, şarpele, spicul de grâu, coroniţa miresei, cercuri, spirale, trifoi, boboci de trandafiri, brăduţi etc. 
 

Bazarul de ceramică de la Horezu - Vâlcea aflat la intrare în oraș pe DN 67 Foto CNIPT Vâlcea

Imagini din aceeasi galerie
  • Bazarul de ceramică de la Horezu - Vâlcea aflat la intrare în oraș pe DN 67 Foto CNIPT Vâlcea
  • Bazarul de ceramică de la Horezu - Vâlcea aflat la intrare în oraș pe DN 67 Foto Adevărul
  • Bazarul de ceramică de la Horezu - Vâlcea aflat la intrare în oraș pe DN 67 Foto Adevărul
  • Bazarul de ceramică de la Horezu - Vâlcea aflat la intrare în oraș pe DN 67 Foto Adevărul
  • Bazarul de ceramică de la Horezu - Vâlcea aflat la intrare în oraș pe DN 67 Foto Adevărul
  • Bazarul de ceramică de la Horezu - Vâlcea aflat la intrare în oraș pe DN 67 Foto Adevărul
  • Muzeul Satului din Romani - Horezu cu piese de ceramică tradițională protejată UNESCO din satul Olari Foto Primăria Horezu
  • Muzeul Satului din Romani - Horezu cu piese de ceramică tradițională protejată UNESCO din satul Olari Foto Primăria Horezu
  • Muzeul Satului din Romani - Horezu cu piese de ceramică tradițională protejată UNESCO din satul Olari Foto Primăria Horezu
  • Muzeul Satului din Romani - Horezu cu piese de ceramică tradițională protejată UNESCO din satul Olari Foto Primăria Horezu
  • Piese de ceramică tradițională din Horezu protejată UNESCO expusă în cadrul Târgului anual internațional „Cocoșul de Hurezi” Foto CNIPT Vâlcea
  • Piese de ceramică tradițională din Horezu protejată UNESCO expusă în cadrul Târgului anual internațional „Cocoșul de Hurezi” Foto CNIPT Vâlcea
  • Piese de ceramică tradiţională din Horezu protejată UNESCO expusă în cadrul Târgului anual internaţional „Cocoşul de Hurezi” Foto CNIPT Vâlcea
  • Piese de ceramică tradiţională din Horezu protejată UNESCO expusă în cadrul Târgului anual internaţional „Cocoşul de Hurezi” Foto CNIPT Vâlcea
  • Bazarul de ceramică de la Horezu - Vâlcea aflat la intrare în oraș pe DN 67 Foto Adevărul
  • Atelier și casă de olari din Horezu - Vâlcea - familia Dumitru Mischiu Foto Arhiva personală
  • Casa și atelierul familiei de olari Paloși din Horezu Vâlcea Foto Arhiva personală
  • Casa - muzeu a familiei de olari Vicșoreanu din Horezu - Vâlcea Foto Ovidiu Blag
  • Casă de pe strada Olari din Horezu - Vâlcea Foto Mirela Coman
  • Casă de pe strada Olari din Horezu - Vâlcea Foto Mirela Coman
  • Printul Charles in atelierul de ceramică al familiei de olari Mischiu din Horezu Foto Arhiva personală
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: