Experienţe trăite de străini în România: „Am făcut autostopul cu ambulanţa, pe gratis. Am aflat doar de Hackerville, oraşul unde urma să locuim” FOTO
0
Patru tineri străini veniţi în ţara noastră în cadrul unui proiect de voluntariat au fost de acord să ne împărtăşească din experienţele pe care le-au trăit în România.
În ultimii ani tot mai mulţi tineri străini aleg să facă voluntariat în ţara noastră. Veniţi din mai multe ţări, precum: Franţa, Italia, Spania, Turcia, în cadrul proiectului VolGreen - „Voluntariat, viaţă, verde”, de la Vâlcea, unde au locuit timp de mai multe luni, voluntarii au profitat de fiecare clipă liberă pe care au avut-o pentru a ne vizita întreaga ţară.
Irene Scalfi din Italia, Andreu Ibáñez din Spania, Valentin Patrilli din Franţa şi Murat Çelik din Turcia ne-au povestit o serie de istorioare legate de interacţiunile cu localnicii. Au amintit în general despre lucrurile frumoase şi s-au ferit să le menţioneze pe cele mai puţin plăcute, chiar dacă au trăit din plin începutul pandemiei în ţara noastră.
Pe lângă locurile „uimitoare” pe care le-au descoperit în România, străinii s-au arătat extrem de încântaţi de renumita ospitalitate românească şi de faptul că oamenii sunt săritori.
GALERIE FOTO CU STRĂINII DN PROIECTUL VOLGREEN ŞI EXPERIENŢELE DIN ROMÂNIA
Astfel au reuşit să-şi facă o grămadă de prieteni în întreaga ţară, motiv pentru care au avut ocazia să călătorească foarte mult la Bucureşti, Timişoara, Cluj, Braşov, Sighişoara, pe litoral, Sibiu, Craiova etc.. Aşa se face că de cele mai multe ori nu au fost nevoiţi să plătească pentru cazare, dormind la prieteni, iar călătoriile în sine s-au dovedit adevărate aventuri. Şi cum mâncarea şi-au procurat-o din supermaket-uri, practic totul s-a dovedit „extrem de ieftin”.
Voluntarii străini din proiectul „VolGreen” - Vâlcea şi experienţele trăite în România - în imagine, pe litoralul românesc; Foto Facebook VolGreen
„La Bucureşti am greşit autogara şi un şofer ne-a dus în locul corect”
„Când mă gândesc la ce mi-a plăcut cât am stat în România nu mă pot decide doar la locuri. Spre exemplu, mi-a plăcut faptul că oamenii sunt extrem de săritori. Odată, eram în Bucureşti, trebuia să ne întoarcem cu autocarul în Râmnicu Vâlcea, dar am nimerit într-o autogară greşită. Şoferul a aflat că nu suntem în locul corect, eram trei, şi ne-a propus să ne ducă până în autogara corectă, fără să ne ceară bani”, îşi aminteşte tânărul francez Valentin.
„Suntem voluntari, nu avem bani”
Şi nu este singura experienţă de acest gen. Irene, o tânără din nordul Italiei, a povestit că, de câte ori au fost nevoiţi să plece undeva, au apelat la autostop şi de fiecare dată au reuşit să meargă pe gratis: „Am avut experienţe uimitoare şi cu oamenii şi cu natura, în România. Spre exemplu, am făcut de atâtea ori autostopul şi am întâlnit de fiecare dată oameni de treabă. Nimeni nu ne-a luat / cerut bani. Le spuneam că suntem voluntari şi nu avem bani, iar oamenii nu aveau nici o problemă. Este drept că atunci când opresc, o fac ca să te ia la autostop, pentru că vor să te ajute. Ne spuneau, dacă nu puteau să ne ducă până la destinaţia finală, că ne pot lua până la o altă destinaţie intermediară. Iar dacă mai ştii şi câteva cuvinte în română, este şi mai fain. Am întâlnit şi şoferi care nu cunoşteau engleză, dar am reuşit de fiecare dată să ne înţelegem şi în alte limbi. De asemenea, am întâlnit multă lume care fie a lucrat în Italia, fie a avut apropiaţi care au lucrat în Italia şi mai înţelegeau sau chiar vorbeau în italiană, aşa că ne-am descurcat excelent. Am întâlnit chiar şi pe cineva care a studiat în Italia, ceea ce mi s-a părut fascinant”, ne-a mărturisit Irene.
Voluntarii străini din proiectul „VolGreen” - Vâlcea şi experienţele trăite în România; Foto VolGreen
„Am mers pe gratis cu ambulanţa la Sibiu”
Despre experienţa autostopului în România a povestit şi Andreu din Spania: „Cea mai tare experienţă pe care am trăit-o a fost să fiu luat la autostop de o ambulanţă, ca să ajung la Sibiu. Eram împreună cu un alt coleg, Alessandro. Ne-au dus şi ne-au lăsat în apropiere de Sibiu, pe autostradă, fiindcă trebuiau să ajungă în altă parte. Dar pentru noi a fost perfect”, susţine spaniolul.
„În pandemie când românii au auzit un italian vorbind, au fugit”
Tânărul kurd Murat a povestit însă şi de o altă parte, mai puţin plăcută, a românilor, legată de prejudecăţi: „Când a izbucnit pandemia, mă aflam în Bucureşti. Eram într-un metrou când lângă mine a început să vorbească cineva în italiană. Cum au auzit cei din jur că vorbea în italiană, au început să se îndepărteze rapid. Au fugit. Şi eu sunt întrebat deseori de unde sunt, din ce ţară, dar nu am avut astfel de probleme”.
„Am cumpărat din piaţă, pe datorie”
În schimb, a experimentat şi o altă latură a românilor, legată de încrederea acordată străinilor: „De câte ori mă duc la cumpărături, în Piaţa Centrală din Râmnicu Vâlcea, oamenii sunt extrem de săritori, chiar dacă nu vorbesc engleză, fie mă întreabă ce vreau arătând spre produse, fie cheamă pe altcineva să traducă. Într-o seară, spre exemplu, m-am dus la ora de închidere, să-mi cumpăr nişte ardei. Am întrebat de ardei verde şi o doamnă m-a pus să o urmez. M-a dus până la un stand, unde deja vânzătorul îşi închisese taraba, l-a pus să deschidă şi să mă servească. Acesta mi-a spus că mă costă 2,5 lei, i-am spus că am 5 lei şi mi-a explicat că nu are cum să-mi dea rest. A rămas că-i voi aduce banii a doua zi, practic am cumpărat pe încredere. Şi a doua zi m-am dus cu banii pregătiţi”.
„Alcoolul mai ieftin decât apa”
Tot de la tânărul kurd din Turcia am aflat şi că în România s-a adeverit o expresie celebră în ţara natală:„Alcoolul în Europa este mai ieftin decât apa (din Turcia - n.r.)”. „Spre exemplu până şi cafeaua de la voi este mai ieftină decât apa de la noi. La fel şi berea e mai ieftină”, a mai povestit Murat, care a recunoscut că nu s-a putut împăca deloc cu mâncarea de la noi. „Mâncarea voastră mi se pare în schimb foarte stranie, faţă de ce se mâncă la noi.”
Voluntarii străini din proiectul „VolGreen” - Vâlcea şi experienţele trăite în România - în imagine, într-unul din apartamentele închiriate; Foto VolGreen.
„Mămăliga voastră e polenta noastră”
Tot la capitolul mâncare, Irene recunoaşte că a avut parte de o surpriză: „În România am descoperit o serie de similarităţi cu regiunea din care provin, din nordul Italiei. Până şi mămăliga voastră este la fel şi se face după aceeaşi reţetă ca polenta noastră: apă, mălai şi sare. A fost destul de surprinzător să descopăr acest lucru.”
Prima experienţă: panica din aeroport şi răspunsul „ok”
În schimb, prima impresie despre România nu a fost una favorabilă: „Când am venit în România, în aeroport, am început să-i întreb pe angajaţi cum pot să ajung la autobuz, iar toată lumea îmi răspundea doar cu ”ok, ok”, deşi întrebarea mea era alta, de parcă nimeni nu cunoştea engleza. Iniţial, am crezut că engleza mea nu este corectă şi am intrat în panică. Am fost şocată că nu găsesc pe nimeni care să vorbească engleză. După angajaţi, de la cei din securitate, pe cei în jachete galbene, chiar şi la birouri, am început să întreb oameni la întâmplare. Mă simţeam pierdută. Mai ales că era primul meu zbor cu avionul. Cred că am întrebat vreo 15 oameni, până am avut noroc cu pasagerii din aeroport, care m-au îndrumat corect”, îşi aminteşte Irene râzând.
„Pe IP-ul spaniol de net n-am aflat decât despre Hackerville”
Andreu însă s-a arătat uimit de faptul că nu a putut să afle mare lucru înainte de a veni în România despre oraşul în care avea să locuiască timp de aproximativ un an de zile: „Înainte de a veni în România, am dorit să aflu unde o să ajung. Doar că despre Râmnicu Vâlcea, pe internet, n-am reuşit să aflu decât despre Hackerville. Dacă nu ai IP de România, ci doar de Spania, este singurul lucru care apare pe net despre acest oraş, cu excepţia informaţiilor de pe Wikipedia. Dar nu poţi şti cum este viaţa în Râmnicu Vâlcea, cum sunt chiriile, ce fel de apartamente sunt de închiriat, unde poţi merge... Abia mai târziu, cu puţin timp înainte de a veni aici, colegul din Franţa, Valentin, a trimis pe grup un clip făcut cu drona şi am realizat unde o să ajungem”.
Când vine vorba despre Hackerville, aşa cum este cunoscut Râmnicu Vâlcea în lume, din cauza tinerilor care au speriat Occidentul prin ţepele date pe internet, Andreu mai spune: „Nu ştiam dacă este un oraş din România sau din Europa, înainte. Apoi, am citit este locul unde există cel mai mare nivel de infracţiuni cibernetice - „cybercrime”. Dar când am ajuns aici, nu am văzut nimic din ceea ce am citit sau ceea ce mă aşteptam să văd. Nu pare nimic în neregulă în acest oraş. Înţeleg că totul a fost în trecut... Dar nici până acum nu am putut afla foarte clar dacă a fost vorba cu adevărat de o mare problemă sau o chestie de adolescenţi, dacă a fost ceva organizat, la un nivel mai mare sau nu. Aici am aflat doar că nişte tineri au scos la vânzare fictivă nişte lucruri la preţ de nimic. Însă am remarcat bolizii din acest oraş, probabil că aparţin fie celor care s-au îmbogăţit, fie celor care mai târziu au fost racolaţi să lucreze în securitatea cibernetică”.
„Am vizitat România foarte ieftin”
Tot Andreu a fost cel care a menţionat despre viaţa ieftină din România, în comparaţie cu cea din Spania, despre faptul că au reuşit cât timp au stat în ţara noastră să viziteze extrem de multe locuri: „Când m-am întors în ianuarie din Spania, după Crăciun, mi-am făcut prieteni prin toată ţara. Am călătorit prin mai multe oraşe, am dormit la ei, şi pentru că mâncarea am luat-o din supermarketuri, practic totul ne-a costat foarte puţin. Nu aş vrea să se înţeleagă însă că a fost totul foarte uşor. Părinţii mei sunt oameni normali, profesori, dar când am avut probleme financiare, m-au mai ajutat şi ei. Poate pentru ei în Spania nu erau bani mulţi, dar aici, aceiaşi bani aveau altă valoare”.
Voluntarii străini din proiectul „VolGreen” - Vâlcea şi experienţele trăite în România - în imagine, în peregrinările prin parcurile naţionale; Foto VolGreen
Primele cuvinte învăţate în limba română
În cadrul proiectului VolGreen la care au luat parte, în prima lună de acomodare în România, străinii au fost nevoiţi să înveţe câte cuvinte şi expresii uzuale pentru a se descurca în interacţiunea cu localnicii. Despre primele cuvinte pe care le-au reţinut, din limba română îşi amintesc: „Primul cuvânt pe care l-am reţinut a fost cel de „şofer”. Pentru că este prima persoană din România cu care am intrat în contact. Şi în plus cuvântul este similar cu cel din turcă. Şi nu este singurul cuvânt asemănător: mai avem şi ciorba, hamzii”, susţine Murat.
Irene, însă, potrivit coordonatorului proiectului, dată fiind şi înrudirea limbilor italiană şi română, a reţinut mai multe cuvinte şi înţelege de multe ori când se vorbeşte în română. Cu toate acestea îşi aminteşte ea: „Primul cuvânt pe care am vrut să-l ştiu în română a fost „zăpadă” şi mi s-a părut foarte similar cu cel în italiană”, susţine râzând, după care mărturiseşte că atunci când nu doreau să intre în vorbă cu cineva spuneau simplu: „Scuze, nu înţelegem”.
Pentru Andreu primele cuvinte pe care le-a învăţat în română au fost „Duolingo” - aplicaţia care te ajută să vorbeşti mai uşor şi expresia: „eu sunt un băiat”. Tot o propoziţie a fost şi ceea ce a reţinut Valentin prima dată: „Eu nu vorbesc română”. Asta pe lângă alte expresii, al căror înţeles nu l-au perceput exact precum: „în puii mei”, „la naiba” etc.
„VolGreen” este un proiect legat de mediul înconjurător, derulat la Vâlcea de către FCASEC: Forumul Civic pentru Asistenţă Socială şi Educaţie Cetăţenească, care a demarat în toamna anului trecut şi este acum la final.
Vă mai recomandăm să citiţi pe aceeaşi temă:
Se încarcă comentariile...
