Cum arată Ocnele Mari la cinci ani de când saramura a inundat o parte din localitate
0
În august 2009, localitatea vâlceană Ocnele Mari se afla sub incidenţa codului roşu după ce tavanul unei caverne (n.r- o fostă exploatare de sare) s-a prăbuşit, iar saramura a inundat o parte din terenurile şi locuinţele oamenilor.
În urmă cu cinci ani, în Câmpul I de sonde din Ocnele Mari s-a format un crater cu o adâncime de 200 metri şi o suprafaţă de prăbuşire de 12 000 metri pătraţi. Saramura care a ieşit la suprafaţă a ajuns până în satul Cosota, unde s-a construit un bazin de retenţie pe Pârâul Sărat.
Zile întregi, autorităţile au monitorizat nivelul saramurei scurse în bazin, iar mai multe familii au trăit cu frica că vor fi evacuate. De altfel, în primele zile de la instituirea codului roşu, doua dintre familii din sat au fost evacuate.
În 2013, în Ocnele Mari, au mai rămas puţine indicii despre ceea ce s-a întâmplat acum câţiva ani.
Primarul localităţii, Petre Iordache Iordache susţine că fenomenul este atent monitorizat şi că nu mai există pericol de prăbuşire întrucât s-a trecut la umplerea cavernelor cu pământ sau steril.
“ Ne-am luptat să avem planul urbanistic general pentru a şti exact care sunt zonele cu probleme. La noi se cunoaşte exact unde poţi, sau nu, să pui capul pe pernă. Pentru celelalte câmpuri se aplică alte metode: rambleiere cu materiale solide. Se bagă material solid în grota cu saramură, iar saramura iese controlat la suprafaţă şi o distribuim la combiant, la Oltchim. Se monitorizează în continuare cu aparatură specială, la milimetru, orice mişcare tectonică. Acum mai sunt mişcări din cauza unor lucrări miniere, atunci când se schimbă etajele în minele de sare, dar foarte uşoare
Petre Iordache, primarul localităţii Ocnele Mari
În Ocne sunt în total patru câmpuri de exploatare a sării. În Câmpul I şi Câmpul II, activitatea de exploatare a fost sistată din 1973, respectiv 1993. În acest moment, se mai extrage sare din Câmpurile III şi IV şi din Mina Coceneşti, unde există un zăcământ de 270 000 tone sare, iar suprafaţa de exploatare este de aproape 2 kilometri pătraţi.
35 000 de turişti au trecut într-o singură lună
La un an de la dezastru, în august 2010, în Ocnele Mari s-a deschis o salină.
Exploatarea Minieră Râmnicu Vâlcea a investit în acest parc subteran care a făcut ca localitatea să redevină, în scurt timp, un obiectiv turistic important pentru judeţ.
Salina din Ocnele Mari a avut în acest an, într-o singură lună, 35 000 de turişti, adică de 10 ori populaţia localităţii.
“Acum câţiva ani număram pe degete turiştii. În această vară am avut neaşteptat de mulţi turişti. În perioada 15 iulie-14 august, salina a fost vizitată de 35 000 de persoane. În plus, pe la cele două ştranduri din Ocne au trecut 11 000 de oameni. Noi avem doar 44 de unităţi de cazare, iar majoritatea turiştilor sunt nevoiţi să stea în Râmnicu Vâlcea sau Băile Govora ”, precizează primarul localităţii.
Acum, autorităţile locale fac apel la investitori să vină în Ocnele Mari. Primăria le oferă teren pe care să construiască pensiuni şi hoteluri.
“Să vină investitorii! Le oferim teren şi posibilitatea de a construi baze sportive, unităţi hoteliere, pensiuni. În urma acţinuilor de ecologizare în câmpurile de sonde închise, primăriei Ocnele Mari urmează să i se redea în jur de 150 de hectare de pământ, aşa ca ne mai trebuie doar investitorii”, spune Petre Iordache.
Terenul din Ocnele Mari a dat primele semne de instabilitate în 2001, după mai bine de 40 de ani de exploatare intensivă a zăcământului de sare gemă.
Saramura a continuat să iasă la suprafaţă şi în 2004, 2005 şi 2009. În ultimii 13 ani, 170 de familii din localitate au fost strămutate.
Înainte de prăbuşirea din 2009, specialiştii au spus că localitatea stă pe un lac de saramură. În urma unor măsurători efectuate în perioada 2005-2006, s-a ajuns la concluzia că golurile de dizolvare de sub mai multe sonde s-au unit, formând un gol comun în care ar exista cel puţin un milion de metri cubi de saramură.
Se încarcă comentariile...
