Cum a ajuns „Vâlcea, cel mai frumos judeţ din România“ marcă înregistrată la OSIM. Este primul judeţ care a cerut o astfel de titulatură

Cum a ajuns „Vâlcea, cel mai frumos judeţ din România“ marcă înregistrată la OSIM. Este primul judeţ care a cerut o astfel de titulatură

„Vâlcea cel mai frumos judeţ din România” marcă înregistrată la OSIM Foto colaj

Logo-ul „Vâlcea, cel mai frumos judeţ din România” a devenit marcă înregistrată la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci. Vâlcea a devenit astfel primul judeţ din ţară care şi-a înregistrat brandul la OSIM, printr-un certificat primit zilele trecute, cu o durată de protecţie pe zece ani şi posibilitatea de reînnoire la expirarea acestui termen.

 
Ideea a pornit de la dorinţa de a promova cât mai bine turismul din Vâlcea, judeţ aflat în Top 10 destinaţii româneşti, dar şi tradiţiile, cultura şi obiceiurile, tot ceea ce face ce ca aceste locuri să fie unice.
 
Vâlcea este judeţul cu cele mai multe staţiuni balneoclimaterice, dar şi cele mai multe lăcaşuri de cult din România. La acestea se adaugă staţiunile montane, pârtia de schi de pe Transalpina, monumentele istorice şi serviciile protejate UNESCO, precum ceramica de la Horezu şi Mănăstirea Hurezi. 
 
Marca, înregistrată sub numărul 159313, a fost solicitată pentru 10 clase de produse şi servicii, de la manifestări culturale, afaceri, educaţie şi servicii ştiinţifice, medicale şi juridice, până la agricultură, transport şi publicitate. 
 
„Este o modalitate de a ne face cunoscuţi în ţară şi peste hotare, fără teama că putem fi daţi în judecată pentru că folosim acest slogan”, ne-a declarat arhitectul şef al Consiliului Judeţean Vâlcea, Dana Petrescu.
 
„Această idee poate fi cu succes prezentată de fiecare colţ al ţării”
 
Povestea începe în urmă cu patru ani, când o publicaţie locală „Râmnicu Vâlcea Week” a folosit această titulatură la demararea unei serii de articole de promovare a judeţului, prezentând  patrimoniul geografic şi cultural, tradiţiile şi obiceiurile, locurile deosebite din Vâlcea. 
 
„Poate că nu este, pe fond, cel mai frumos judeţ, poate că toată România este frumoasă dar, această idee poate fi cu succes prezentată de fiecare colţ al ţării, pentru că numai aşa, ţara noastră poate fi una care conteze, să fie căutată, îndrăgită, respectată, iubită”, au explicat ulterior jurnaliştii de la Râmnicu Vâlcea Week ce anume i-a determinat să folosească acest logo până când a devenit o laimotiv, folosit şi de actualul preşedinte al Consiliului Judeţean Vâlcea care a şi cerut înregistrarea sa ca marcă.
 
„Am folosit sintagma peste tot, cu toată dragostea pentru aceste meleaguri fabuloase”
 
„Am preluat sintagma „Vâlcea, cel mai frumos judeţ din România” cu entuziasm şi am folosit-o, peste tot pe unde am umblat, cu toată dragostea pentru Vâlcea, pentru aceste meleaguri fabuloase, dar şi pentru vâlceni. Oriunde merg în acest judeţ, văd frumuseţe, dar şi provocări pentru modernizarea lui şi pentru ceea ce se cheamă a ţine pasul cu vremurile”, a mărturisit şeful administraţiei judeţene, Constantin Rădulescu, de ce a ales acest logo şi nu altul.
 
„Riscam, dacă nu înregistram logo-ul la OSIM, să putem fi daţi în judecată că îl folosim”
 
„Am plecat de la ideea de promovare a turismului, în primul rând. Nu o spun doar eu, sau noi cei din Consiliul Judeţean, dar Vâlcea este printre cele mai frumoase judeţe ale ţării: avem cele mai multe staţiuni balneare, cele mai multe lăcaşuri de cult, nenumărate monumente istorice, inclusiv monumente UNESCO, avem Voineasa şi pârtia de schi Transalpina, pe scurt avem cu ce ne mândri şi este păcat să nu o facem. Riscam, dacă nu înregistram logo-ul la OSIM, să putem fi, la un moment, daţi în judecată că o folosim. Şi atunci, timp de 10 ani, cel puţin, fiindcă după acest interval, dacă mai este posibil, ea trebuie reînnoită, să o folosim fără griji în turism şi alte domenii. Costurile nu au fost mari. Sincer nu ştiu de ce alte judeţe nu s-au gândit la acest lucru”, ne-a mai mărturisit arhitectul - şef al Consiliului Judeţean Vâlcea, Dana Petrescu.
 
Cum Vâlcea are mulţi producători, meşteşugari unici în ţară şi nu numai, care prin produsele pe care le realizează duc mai departe faima judeţului, Dana Petrescu nu exclude, pe viitor, şi o colaborare cu aceştia pentru folosirea logo-ului înregistrat la OSIM: „Sigur că şi alţii, producătorii la care făceaţi dumneavoastră referire, ar putea să folosească această sintagmă pentru promovarea judeţului prin intermediul produselor tradiţionale. Ne vom gândi la această idee”.
 
Judeţul cu cele mai multe staţiuni balneare şi lăcaşuri sfinte din ţară
 
Potrivit Centrului Naţional de Informare şi Promovare Turistică Vâlcea, judeţul se remarcă prin pădurile dense, pajiştile alpine şi domeniile viticole, prin tradiţie, şi cultură, prin cele trei staţiuni de balneare de interes naţional: Băile Olăneşti, Călimăneşti - Căciulata şi Băile Govora, dar şi prin „cea mai largă varietate de ape minerale, unele cu caracter unicat în lume, cunoscute încă din Antichitate pentru proprietăţile terapeutice”. Vâlcea este judeţul cu două parcuri naţionale: Buila-Vânturariţa, cel mai mic, dar şi cel mai sălbatic parc naţional din România, cu o suprafaţă de 4.186 ha şi Parcul Naţional Cozia, care deţine două zone de pădure virgină – niciodată tăiate sau replantate cu alte specii, protejate UNESCO.
 
De asemenea, Vâlcea este judeţul cu cele mai multe biserici, schituri şi mănăstiri din România, printre care unele celebre nu doar în ţară, ci şi peste hotare, la fel ca cele din nordul ţării: precum Mănăstirea Horezu, inclusă în patrimoniul mondial UNESCO, ctitoria domnitorului Constantin Brâncoveanu, Mănăstirea Cozia – ctitoria domnitorului Mircea cel Bătrân, Mănăstirea Frăsinei – denumită şi „Athosul românesc” - singura mănăstire din ţară unde se respectă canoanele de la „Sfântul Munte”, printre care şi acela care interzice accesul femeilor în zonă.
 
Şi ceramica de Horezu este inclusă în patrimoniul UNESCO, alături de Mănăstirea Hurezi considerată cel mai reprezentativ complex de arhitectură, definitoriu pentru „stilul brâncovenesc”. Ceramica de Horezu se remarcă prin simbolul unic din pictura vaselor - cocoşul, alături de alte simboluri, în mare parte creştine: steaua, şarpele, copacul, peştele, soarele, spicul de grâu, pomul vieţii şi coada de păun. 
 
Salina Ocnele Mari este un alt obiectiv turistic de interes naţional fiind cea mai importantă zonă de extragere a zăcămintelor de sare, exploatarea lor începând pe vremea dacilor. Peste 10.000 mp din salină, aflaţi la 225 de metri faţă de nivelul mării, au fost amenajaţi pentru turişti.
 
Judeţul Vâlcea este străbătut de cea mai înaltă şosea din România, Transalpina, cu punctul maxim în Pasul Urdele (la 2.145 m). A fost supranumită şi „Drumul Regelui”, după ce Regele Carol al II-lea l-a reconstruit în 1935. Tot în zonă se află cel mai spectaculos domeniu schiabil din România - Transalpina Ski Resort, pe malul Lacului Vidra. 
 
Vâlcea deţine şi cea mai mare amenajare hidroenergetică de pe un râu interior al României, Lotru - Ciunget, dar şi Muzeul Trovanţilor de la Costeşti - „pietrele care cresc după fiecare ploaie”, staţiunile montane Voineasa şi Vârful Roman, Muzeul Memorial „Nicolae Bălcescu” în satul de origine al familiei marelui istoric şi patriot român, Complexul Muzeal Măldăreşti care reuneşte Culele Greceanu, Duca, precum şi Casa Memorială I.G. Duca - monumente deosebite ale arhitecturii româneşti, precum şi zone în care tradiţia şi obiceiurile se păstrează exact ca acum sute de ani, precum Vaideeni sau Malaia.  
 
Şi să nu uităm de drumul vinului vâlcean din Podgoria Drăgăşani denumită şi „podgoria voievodală a Banilor Olteniei”, celebră pentru vinurile sale. Iar exemplele pot continua.
 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

„Vâlcea cel mai frumos județ din România” marcă înregistrată la OSIM Foto colaj

Imagini din aceeasi galerie
  • „Vâlcea cel mai frumos județ din România” marcă înregistrată la OSIM Foto colaj
  • Certificatul de înregistrare la OSIM a mărcii „Vâlcea - cel mai frumos județ din România” Foto Adevărul 
  • Mănăstirea Horezu patrimoniul mondial UNESCO Foto Centrul Naţional de Informare Turistică Vâlcea
  • Ceramica de Horezu, în patrimoniul mondial UNESCO, Foto: Asociația Kogayon
  • Ceramica de Horezu, în patrimoniul mondial UNESCO, Foto: Adevărul
  • Podgoriile din Drăgășani - municipiul dintre vii, Foto: Arhiva Adevărul
  • Salina Ocnele Mari Foto: Arhiva Adevărul
  • Stațiunea balneoclimaterică Băile - Govora, Foto: Adevărul
  • Stațiunea balneoclimaterică Băile Olănești și izvoarele sale minerale „de aur” Foto: Arhiva Adevărul
  • Stațiunea balneoclimaterică Călimănești - Căciulata Foto. Arhiva Adevărul
  • Noaptea dintre ani surprinsă de Cătălin Vezetiu de pe unul din dealurile care împrejmuiesc municipiul Râmnicu Vâlcea
  • Panorama surprinsă din Parcul Naţional Cozia de fotograful Daniel Mîrlea
  • Vârful Cozia din parcul național cu același nume
  • Mănăstirea Cozia, ctitorie a domnitorului Mircea cel Bătrân, din stațiunea Călimănești - Căciulata, Vâlcea
  • Valea Oltului - Vâlcea, Foto: Arhiva Adevărul
  • Lacul Vidra Vâlcea și domeniul schiabil Transalpina Schi Resort Foto Adevărul
  • Transalpina - Vâlcea Foto: Arhiva Adevărul
  • Lacul Brădișor, județul Vâlcea Foto: Adevărul
  • Cea mai mare amenajare hidroenergetică de pe un râu interior al României - Hidrocentrala Ciunget - Vâlcea
  • „Athosul românesc” - mănăstirea Frăsinei din Vâlcea Foto: Adevărul
  • Vedere panoramică a localităţilor de la poalele munţilor din Parcul Naţional Buila - Vânturariţa Vâlcea Foto bloguldecalatorii ro
  • Trovanții din Costești - Vâlcea, Foto: Arhivă
  • Cascada Lotrișor - Vâlcea Foto: Adevărul
  • Familia Cristinei Niculescu, din Stoenești - Vâlcea, singura din România care mai produce borangic din viermi de mătase Foto Arhiva personală 
  • Singurul opincar din Oltenia Foto FB Alexandru Ilinca
Distribuie imaginea
citeste totul despre: