Cum a ajuns cea mai veche dintre culele boierilor olteni să fie scoasă la licitaţie pentru o jumătate de milion de euro

Culele aveau un rol de protectie impotriva cotropitorilor turci. Foto Descopera.ro

Ridicate în urmă cu mai bine de 300 de ani, culele din Măldăreşti-Vâlcea sunt considerate în prezent monumente istorice de interes naţional. Cu toate acestea, prima fortăreaţă construită pe plaiuri vâlcene a fost scoasă la licitaţie şi ar putea ajunge, în scurt timp, în administrare privată.

Complexul Muzeal Măldăreşti cuprinde în prezent Cula Greceanu, Cula Măldăreşti şi casa memorială I.G. Duca, trei monumente ale arhitecturii româneşti care au trecut testul timpului şi al rezistenţei. Legenda şi istoria se împletesc armonios la Măldăreşti, locul unde boierii olteni şi-au găsit un refugiu în vremuri de restrişte. 

 Istoricii susţin că piatra de temelie a primei cule-cunoscută în prezent sub denumirea de Cula Greceanu-a fost pusă la începutul anilor 1 500, de Nan Paharnicul. La sfârşitul secolului al XVI-lea,  boiernaşul Tudor Maldăr, unul din căpitanii lui Mihai Viteazul, a continuat lucrarea strămoşului său şi a extins turnul de apărare din poiana Măldăreşti.

Legenda spune că, după moartea domnitorului Mihai Viteazul, căpitanul Tudor Maldăr ar fi fost luat ostatic de tătari. Boierul oltean a scăpat cu viaţă datorită fiicei hanului tătar, care s-ar fi îndrăgostit de el. Cei doi tineri s-ar fi retras apoi în Vâlcea şi şi-au trăit povestea de dragoste în această culă.  Pe seama acestei legende a apărut şi o a doua povestioară potrivit căreia,  boierul oltean, în semn de mulţumire, i-ar fi dăruit frumoasei tătăroaice cula din Măldăreşti. Ulterior, fortăreaţa ar fi fost răscumpărată de familia lui Maldăr.    

Soţia boierului Măldărescu, sfârşit tragic

Două secole mai târziu, în 1780, cula a fost reclădită de boierul Gheorghe Măldarescu şi de soţia sa- “jupaniţa ego Eva”. Construcţia cu ziduri groase, un turn înalt şi creneluri la primul etaj a fost prevăzută şi cu o pivniţă. Pentru că nu comunică cu restul clădirii, beciul a servit pe post de ascunzătoare sau de capcană pentru cotropitori. La primul etaj al culei se ajunge pe o scară de lemn, iar, din pridvorul larg, în stil bâncovenesc, vizitatorii au acces în “camera de primire”. În imediata apropiere, boierul Măldărescu a amenajat o încăpere micuţă, de unde se poate ajunge, cu ajutorul unei scări mobile, într-o ascunzătoare de la etajul superior. 

Deşi a fost gândită ca o fortăreaţă, boierii nu şi-au găsit în spatele zidurilor groase siguranţa deplină, şi nu de puţine ori hoţii au dat iama peste ei în casă. Ultimul jaf este consemnat în anul 1830 când, din cauza şocului suferit şi a supărării, proprietara culei -Eva Măldărescu- îşi dă ultima suflare. Ulterior, după căsătoria Mariei-moştenitoarea Evei Măldărescu- cu Gheorghe Greceanu, construcţia ajunge în proprietatea familiei Greceanu. 

FOTO Muzeul Judetean Valcea

Prim-ministru al României, proprietar al culelor

Cea de-a doua culă de la Măldăreşti-Cula Măldărescu- a fost ridicată la începutul secolului a XIX-lea de un urmaş al lui Tudor Maldăr. Construită în formă dreptunghiulară, cula are la parter un beci, cinci ferestruici care creează impresia unor metereze şi două etaje, după modelul Culei Greceanu. La primul etaj, cula este prevăzută cu un iatac şi o sala, iar la etajul superior cu trei odăi şi un cerdac. 

Cula Măldăreşti mai este cunoscută în prezent şi sub denumirea de Cula I.G.Duca, după numele ultimului proprietar. Clădirea a ajuns în proprietatea fostului prim-ministru al României în 1910, în vremea când acesta exercita funcţia de ajutor de judecător la ocolul Horezu.  În doar doi ani, liberalul a reuşit să strângă de la ţăranii din zonă tot felul de obiecte vechi, de la icoane până la obiecte lucrate în lut, şi să amenajeze într-un stil autentic interiorul Culei Măldăreşti. În aceeaşi perioadă, I.G.Duca ridică în faţa culei şi o căsuţă de vacanţă.

Cula Greceanu, scoasă la licitaţie

Cele trei obiective de la Măldăreşti au fost incluse în circuitul turistic, iar în prezent sunt administrate de Muzeul Judeţean Vâlcea. Una din clădirile care compun Complexul Muzeal Măldăreşti-Cula Greceanu-a fost revendicată, însă, în instanţă, în urmă cu câţiva ani, de către moştenitorii boierilor Măldărescu. Clădirea face parte din patrimonial cultural-naţional şi a fost evaluată, în perioada 2007-2008, la 18 miliarde de lei vechi. Monumentul istoric nu a fost răscumpărat până în prezent, căci în urma numeroaselor discuţii cu moştenitorii, autorităţile nu au ajuns la niciun consens, iar cula a fost scoasă în acest an la licitaţie cu un preţ de pornire de 400 000 de euro.  

Dacă autorităţile judeţene sau Ministerul Culturii nu vor găsi resursele financiare neceare pentru a achiziţiona cula, fortăreaţa boierilor olteni ar putea ajunge, din 2016, în proprietatea unor străini.