Cel mai bun inventator-femeie

Cel mai bun inventator-femeie

Cercetătorul Elena David a rupt gura târgului în Elveţia

Elena David, cercetător la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Criogenie şi Tehnologii Izotopice (ICSI) Râmnicu Vâlcea, a fost premiată la Salonul de inventică de la Geneva (Elveţia) pentru o idee eco: energie din gunoi.

Obţinerea unui înlocuitor al gazului natural, din deşeuri solide, ca sursă de energie, este una dintre invenţiile care au fost apreciate la Salonul Internaţional de Invenţii de la Geneva, desfăşurat recent.

Brevetul Elenei David, cercetător la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Criogenie şi Tehnologii Izotopice (ICSI)  Râmnicu Vâlcea, a fost selectat din cele peste 1.000 de lucrări ştiinţifice prezentate de cercetători din 46 de ţări şi a primit unul dintre cele trei mari premii ale salonului: premiul Organizaţiei Mondiale de Proprietate Intelectuală (OMPI) pentru cel mai bun inventator-femeie.

Modestie

Pe platforma industrială a Râmnicului, greu de găsit printre străduţe întortocheate care adesea traversează căile ferate uzinale ale combinatului Oltchim, se află actualul ICSI, fostă „Uzină G", cum era cunoscută pe vremuri.

Într-o sală de conferinţe, din imediata vecinătate a cabinetului ocupat de directorul institutului, o femeie îmbrăcată în alb, doctor Elena David (58 de ani), alături de şeful institutului, doctor în fizică Ioan Ştefănescu, şi purtătorul de cuvânt al ICSIT, economistul Cornel Chiriac, începem dialogul. „Găsiţi aici, în linii mari, în ce constă invenţia mea.

Să nu uitaţi să spuneţi că, dacă eu sunt autorul, coautori sunt domnii Ioan Ştefănescu, directorul institutului, şi inginerul mecanic Adrian Armeanu", spune cu o vocea firească, lipsită de orice emfază, doctorul Elena David.

Deşeurile şi apa de la canalizare, materie primă

Invenţia pe care a prezentat-o cercetătorul Elena David vizează obţinerea unui înlocuitor al gazului natural, denumit şi „gaz natural sintetic"  sau „înlocuitor de gaze naturale", ca sursă de energie, din deşeuri solide, prin fracţie organică, un proces inovativ.

Se ştie că, din deşeuri, se produce un astfel de gaz, dar prin metode greoaie şi poluante. Dacă se arde fracţia respectivă, noxele care rezultă poluează mediul.

Dacă se depozitează în gropi special amenajate, printr-un proces de fermentaţie anaerobă, se produce un gaz îmbunătăţit cu metan, dar timpul de fermentare şi aşteptare este lung, presiunea la care se obţine gazul este mică şi este nevoie de costuri suplimentare pentru captarea gazului şi separarea cantităţii mari de bioxid de carbon rezultată. 

„Metoda pe care am prezentat-o noi la Salonul de Inventică de la Geneva propune o noutate de reciclare a deşeurilor solide.

Fracţia de deşeuri solide se compune, într-un anumit raport, cu o apă reziduală, tot deşeu de mediu poluant ce poate proveni de la canalizare, şi o anumită cantitate de catalizator pe bază de fier şi nichel, în condiţii anaerobe, la o temperatură de 500 de grade Celsius şi o presiune de 50 de atmosfere", explică, înflăcărată, Elena David.

Cu alte cuvinte, la gropile de gunoi se poate construi un reactor, un vas cilindric, în care se amplasează o structură metalică şi în care se introduce catalizatorul. În câteva ore, în condiţiile de temperatură şi presiune amintite,  se poate obţine gazul şi apoi reactorul se poate alimenta continuu.

200.000 de euro pentru o „făbricuţă" de gaz

La procesele clasice care se produc prin gazeificare, temperatura este de 700-900 de grade Celsius, pe când prin folosirea de catalizatori, temperatura scade la 500 de grade, consumul energetic fiind mult mai redus.

„Ruşii au propus un astfel de brevet, de producerea gazului prin tiroliză, dar temperaturile sunt ridicate, iar costurile cresc. Metoda de producere a «gazului natural sintetic» ar reduce preţul gazului, cel puţin faţă de cel obţinut de pe piaţa internă, cu 20-30 la sută, iar puterea calorică este mult mai ridicată decât cea a gazului natural. Mai mult decât atât, se rezolvă o problemă de mediu, cea a deşeurilor", mai spune cercetătorul.

Punerea în practică a acestui proiect se poate face cu investiţii nu foarte mari. „La ICSI avem «Incubatorul de afaceri», iar firmele care se ocupă de ceea ce realizăm noi pot să acceseze fonduri structurale. Astfel, se poate face un menaj între ideea noastră şi efortul lor financiar. Cu aproximativ 200.000 de euro se poate pune în practică un astfel de proiect la nivelul unei întreprinderi cu câteva sute de angajaţi şi cu consum de deşeuri. Sau într-o comună care are un sistem de colectare", susţine cercetătorul Ioan Ştefănescu, directorul ICSI, coautor al proiectului.

„Am absolvit Facultatea de Chimie şi Inginerie Chimică la Cluj. Am primit aici repartiţie, fiind printre primele generaţii care au lucrat în cercetare. Nu a venit nimeni să-mi ceară sprijinul şi eu să nu mă implic. Cât de mult m-am bucurat când am primit premiul? Nu sărbătorim în mod deosebit. Ne bucurăm sufleteşte şi ne gândim la următoarea idee", a adăugat Elena David.

"Cât de mult m-am bucurat când am primit premiul? Nu sărbătorim în mod deosebit."

Elena David cercetător

Metodă testată în laborator

În decizia juriului de a o premia pe Elena David ca fiind cea mai bună femeie-inventator a cântărit şi CV-ul său impresionant.

„Din 2002, am aproape 14 brevete şi cereri care sunt axate pe domeniul de mediu, energie, multe dintre ele ajungând la Saloane de inventică din Germania, Bruxelles, Rusia, Croaţia, Polonia, precum şi alte şapte medalii de aur obţinute la Salonul de la Geneva. Metoda aceasta, premiată, de descompunere catalitică a materialelor organice din deşeuri solide am testat-o în laborator. Metodele de reciclare a deşeurilor au mare aplicabilitate în state precum Austria sau Ţările de Jos", a completat Elena David.

26 de medalii de aur, 16 de argint şi 2 de bronz

La Salonul de la Geneva, foarte multe invenţii au venit din partea Asiei (China, Rusia, Malaysia, Thailanda). Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică (ANCS) a prezentat, la Geneva, 44 de invenţii româneşti, care au obţinut tot atâtea medalii (26 de aur, 16 de argint, 2 de bronz).

În plus, românii au luat şi 17 premii speciale. Premiul obţinut de doctorul Elena David este cea mai prestigioasă distincţie de la Geneva.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările