Are o colecţie de zeci de ii şi costume tradiţionale. Prima ie din colecţie a fost realizată de bunica ei

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Corina Bedreagă (38 de ani), din Râmnicu Vâlcea, este o enciclopedie vie când vine vorba de Ie şi de costum popular. A adunat de-a lungul timpului peste 70 de ii şi costume tradiţionale, dintr-o pasiune veche moştenită şi cultivată de bunica ei. Este promotoare a Zilei Universale a Iei la Vâlcea  din 2013, de când s-a alăturat comunităţii online „La Blouse Roumaine”. Povestea colecţiei sale private este uimitoare.

Specialist pe probleme de imagine şi relaţii publice în cadrul Bibliotecii Judeţene „Antim Ivireanul” Vâlcea, Corina Bedreagă s-a alăturat în urmă cu cinci ani comunităţii online „La Blouse Roumaine” cea care a declanşat una dintre cele mai importante mişcări culturale dedicată acestei piese a portului popular, dar şi culturii identitare din România. 

Aşa se face că prima sărbătoare a Iei Universale s-a organizat la Vâlcea nu în cadrul unei instituţii, sub patronajul vreunei organizaţii, ci chiar în ograda din Creţeni - Vâlcea a bunicii Corinei, unde a luat forma unei şezători.

În casa ei de la ţară, pe care vrea să o transforme înr-un muzeu, Corina adună de ani de zile o colecţie privată impresionantă de costume populare şi tot felul de obiecte tradiţionale, în încercarea de a păstra vie memoria satului românesc: „Mă hrănesc cu bătrâni, cu căsuţele, atâtea câte mai sunt, cu lucrurile vechi şi cu tinereţea fără bătrâneţe a poporului român care mai răsare pe vreo prispă uitată de vreme”.

Fiecare lucru colecţionat are o poveste: „Obiectele vechi au povestea lor, istorii despre vremuri în care totul era mai simplu şi frumos”, explică pasiunea pentru patrimoniul cultural Corina. 

O pasiune care a început cu şapte ii: „Prima ie cusută de bunica mea din partea mamei, Leana lu’ Onică Voicu, din sat Mreneşti, comuna Creţeni, judeţul Vâlcea, pe când era doar un copil. Ȋn vremea adolescenţei mele, atunci când căutările sunt de orice fel, am găsit-o aşezată timid ȋntr-un “gardilop”, aşa ȋi zice bunica şifonierului, ticsit cu lucruri frumoase şi vechi”, povesteşte Corina. 

Ambasadoarea Iei explică: „De aici a pornit pasiunea mea pentru aceste lucruri, dar şi dorinţa de a strânge ii şi nu numai. Cusătura este una simplă, râurile sunt transpuse ȋn coloane din cruciuliţe - “muşte”, cu arnici roşu, pe pânză de bumbac”. 

În ceea ce priveşte simbolistica aflăm şi că: „Semnele purtătoare de tâlc de pe ii sau de pe costumul popular, alături de limbă şi de tradiţii, constituie un simbol, un reper, o constantă identitară, o marcă de apartenenţă la spaţiul cu care ne idenificăm şi care ne defineşte spiritual. Se vede că străbunica Dumitra - Mama Mitra - a fost un sfetnic bun. Am ȋnceput această călătorie cu şapte ii, şapte poveşti, o cifră cu un ȋndemn ascuns. Şi ea continuă şi astăzi, mult mai hotărât!”. 

Râmnicu Vâlcea



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite