Între adevăr şi legendă. Secrete bine păzite, pe malurile Oltului, despre originea domnitorului Mihai Viteazul

Între adevăr şi legendă. Secrete bine păzite, pe malurile Oltului, despre originea domnitorului Mihai Viteazul

Marele domnitor Mihai Viteazul şi legătura sa cu Vâlcea: Drăgoeşti - locul în care se presupune că s-a născut şi a fost botezat Foto captură video

Există o serie de controverse legate de originea, numele, familia şi momente marcante ale vieţii marelui domnitor Mihai Viteazul, în urma cărora au apărut mai multe teorii.

Ştiri pe aceeaşi temă

Una dintre ipoteze susţine că voievodul s-a născut, a fost botezat şi apoi s-a cununat cu Doamna Stanca în Vâlcea - cel mai vechi judeţ atestat documentar.
 
Controverse sunt de asemenea şi în privinţa paternităţii lui Mihai, fiindcă nu toţi istoricii sunt de acord cu ideea că a fost fiul legitim al lui Pătraşcu Vodă. O ipoteză susţine că este un copil nelegitim şi că şi-a fabricat întreaga genealogie. Istoricii care înclină să creadă în această variantă folosesc drept argument vremurile, ambiţia şi poziţia, susţinând că toate acestea l-au îndreptăţit să-şi creeze propria identitate şi bibliografie.
 
 
Cu toate acestea, Mihai Viteazul obişnuia să se semneze drept „Io Mihai Voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului răposatului Io Petraşco Voievod”. Titulatura se regăseşte inscripţionată şi pe unul dintre cele două portrete votive interioare, executate de Mina în 1594, în Mănăstirea Călui, din judeţul Olt. Unul înfăţişează familia fraţilor Buzeşti, iar celălalt pe  Mihai Viteazul şi Petru Cercel. 
 

Născut, botezat şi cununat în Vâlcea

 
Una dintre teoriile privind locul naşterii sale face referire la o comună din sud-estul judeţului Vâlcea, Drăgoeşti, unde îşi aveau moşiile boierii Drăgoeşti, apropiaţi ai măriei sale Pătraşcu-Vodă, care au şi dat numele locului. O aşezare în care se susţine că a şi fost botezat Mihai, în calitate de fiu al domnitorului Pătraşcu cel Bun.
 
Aceleaşi voci mai pretind că pe Mihai Viteazul îl mai leagă de Vâlcea şi alte întâmplări importante de viaţă: cum ar fi cununia cu Doamna Stanca, într-o biserică din Defileul Oltului, în Ţara Loviştei. Un lăcaş de cult care astăzi nu mai există, dar pe locul căruia s-a clădit o altă biserică, aproape de DN 7 / E 81. Este vorba despre biserica din Proieni – Brezoi.
 
Biserica din Proieni - Brezoi judeţul Vâlcea - locul în care se presupune că s-a cununat Mihai Viteazul cu Doamna Stanca Foto Adevărul credit CNIPT Vâlcea
 
Cei care sunt în favoarea acestei ipoteze îşi argumentează ideile pe baza unor documente din custodia Academiei Române şi ale Arhiepiscopiei Râmnicului şi fac diverse conexiuni cu ce s-a întâmplat la vremea respectivă.  
 

De ce Drăgoeşti şi nu Floci

 
Nimeni nu poate confirma cu certitudine locul originii marelui domnitor. Sunt luate în calcul atât oraşul Floci (sau o aşezare din apropierea acestuia) din judeţul Ialomiţa, care în Evul Mediu era un mare târg comercial construit în inima Bărăganului, cât şi „Drăgoeşti de Olt”. Este vorba în realitate nu despre o localitate din judeţul Olt, ci despre una poziţionată pe malul stâng al Oltului, din judeţul Vâlcea.
 
În comuna Drăgoeşti există o biserică cu hramul „Sfinţii Trei Ierarhi” ridicată la 1530, căreia i s-au adus adăugiri şi modificări în secolele XVIII – XIX.
 
Actele vremii menţionează că, în 1557, domnitorul Pătraşcu Vodă a ţinut  Divanul Ţării la Vâlcea, la moşia boierului Tudor Drăgoescu, mare logofăt, al cărui neam a dat numele aşezării din Vâlcea - Drăgoeşti.
 
Cu fiul acestuia şi-a căsătorit domnitorul Pătraşcu pe fiica sa, Maria. În Divan au fost prezenţi o serie de  boieri şi înalţi dregători, după cum reiese şi dintr-un extras al Revistei de Istorie şi Arheologie, apărut în 1886 şi păstrat în Arhivele Naţionale – Bucureşti şi în care se menţionează: „Mihaiu Vodă Viteazul s-a născut în vara anului 1557, la Drăgoieştii din Olt (Vâlcea – n.r.). La această dată, Pătraşcu Voevod petrecea la Drăgoieşti, împreună cu sfatul său, compus din: Socol Vornicul, Tudor val Logofăt, Dragomir Vistier, Stanciu Spătar, Radul Stolnic, Vlad Comis, Lepădat Paharnic şi Ene vel Postelnic. Cea mai mare parte din aceşti boieri sunt rude ale Voievodului”, menţiona directorul arhivelor, Marcel Dumitru, în 2007. 
 

Ascuns de răuvoitori pentru a-i proteja viaţa şi linia de sânge

 
Extrasul pune pe tapet posibilele motive pentru care Pătraşcu cel Bun nu ar fi dorit să-şi recunoască oficial copilul cu Tudora. Anumite voci care susţin această teorie pretind că Mihai ar fi fost ascuns de restul lumii, tocmai pentru a fi astfel protejate atât el, cât şi linia de sânge. Pentru că în acelaşi an, Tudora a rămas văduvă şi a plecat în pribegie, încercat astfel să-şi protejeze copilul de posibilele uneltiri din tulburele vremuri. Pătraşcu Vodă a murit la finele lui 1557. 
 
Ipoteza ascunderii moştenitorului de ochii răuvoitori este împărtăşită şi de un fost episcop al Râmnicului, din secolul al XIX-lea, Ghenadie Enăceanu. „...Date fiind împrejurările vremei, el a fost crescut departe şi de bună seamă nu sub nume de voevod, ci sub alt nume. S-a păstrat tăcere asupra obârşiei sale prin care să nu-i fie primejduită viaţa, sub domnii ce s-au schimbat într-una”, credea ierarhul.
 
Biserica Sfinţii Trei Ierarhi din Drăgoeşti Vâlcea - locul unde se presupune că a fost botezat Mihai Viteazul Foto Adevărul
 
Specialiştii care susţin această teorie mai amintesc: „Un istoric ungur ne transmite două veşti: «că Mihaiu îşi coboară genealogia din neamul lui Pătraşcu», dar că e cunoscut că a crescut foarte sărac, şi a purtat negustorie dincolo de Dunăre prin Ţara Românească şi Moldova. Muma-sa a târguit cu răchie”. Ei menţionează şi legenda osândirii la moarte a lui Mihai Viteazul de către Alexandru Vodă cel Rău.
 

Dovezi circumstanţiale

 
În 1593, pe când era Ban al Craiovei, domnitorul de la acea vreme Alexandru cel Rău l-a pus pe Mihai să jure în faţa a 12 boieri că nu este de origine princiară, după cum reiese din cronica lui Radu Popescu, din secolul al XVIII-lea. Ulterior, în urma unui conflict cu domnitorul, Mihai a fugit în Transilvania şi apoi la Constantinopol, unde s-a negociat sprijinirea sa pentru aderarea la tronul pe care avea să urce în acelaşi an.
 
Revenind la ipoteza naşterii la Vâlcea, istorici locali susţin că adevăratul scop al ţinerii Divanului din 1557 la Drăgoeşti ar fi fost de fapt botezul lui Mihai, dus ulterior de către mama lui în Târgul de Floci.
 
Cei care nu sunt de acord cu această teorie amintesc faptul că Pătraşcu Vodă s-ar fi retras la Vâlcea întrucât era foarte bolnav şi medicii i-au recomandat linişte şi aer curat. Iar în stare precară de sănătate în care se afla n-ar fi fost capabil să conceapă un copil.
 
Printre persoanele care se arată în favoarea ideii privind originea marelui domnitor în Vâlcea se numără şi actualul primar al comunei Drăgoeşti, Gheorghe Melente. „Avem în sprijinul celor susţinute de noi, privind naşterea şi botezul domnitorului aici, în localitatea noastră, documente de la Episcopia Râmnicului, de la Arhivele Naţionale. Ne ocupăm de o monografie a localităţii, iar domnii profesori (Ion Ciucă şi Gheorghe Căpătaru – n.r.) care se ocupă de ea, au descoperit nu doar că a fost botezat aici, dar tot aici s-a şi născut. O să intrăm în circuitul turistic, fiind un mare atu acest aspect”, consideră prim gospodarul Gheorghe Melente.
 
Administraţia publică locală a demarat în acest sens construcţia unei case de cultură ce va purta numele marelui domnitor. 
 
Biserica din Drăgoeşti, în care istoricii susţin că a fost botezat Mihai, există şi în zilele noastre.
 

Inscripţia cu anul naşterii marelui domnitor

 
Toţi cei care nu sunt de acord cu Drăgoeşti ca loc al naşterii marelui domnitor aduc ca argument în sprijinul lor anul naşterii, asupra căruia de asemenea există controverse: 1557 sau 1558. 
 
Oficial a fost luat în considerare ultimul an, plecând de la o inscripţie de pe o pictură realizată în 1601, cu câteva luni înainte de asasinarea lui Mihai Viteazul. Este vorba despre un portret în aramă, care avea să devină cel mai cunoscut dintre picturile dedicate marelui domnitor, fiind răspândit în numeroase copii. A fost realizat în timpul şederii la Praga a domnitorului, cu ocazia vizitei la Împăratul Rudolf al II-lea, de către gravorul curţii Egidius Sadeler. Acesta a menţionat pe marginea portretului «aetatis XLIII», adică «în al 43-lea an al vieţii», ceea ce înseamnă că cel mai probabil Mihai se născuse în 1558.
 

Biserica de cununie, la 1 km depărtare de confluenţa Lotrului cu Oltul

 
O altă teorie se referă la locul în care s-a cununat Mihai Viteazul cu Doamna Stanca, de pe Valea Oltului, mai precis din defileu. Vechea biserică ortodoxă de la Proieni - Brezoi este amintită atât în Marele Dicţionar Geografic, cât şi pe o hartă întocmită în vremea ocupării Olteniei de către habsburgi, de către Frederich Schwanz. Aceştia sunt cei care au construit drumul cunoscut astăzi drept Valea Oltului – Via Carolina.
 
Dintr-o lucrare a lui Dionisie Eclesiarhul, aflăm că primul ctitor al lăcaşului de cult a fost Radu cel Mare (1495-1505), iar apoi Matei Basarab, Scarlat Voievod Ghica şi alţii. 
 
Şi Alexandru Vlahuţă pomeneşte în scrierile sale despre locul unde şi-au unit destinele „dumnealui Mihai Voievod Viteazul cu Doamna Stanca”, despre care menţionează că se află la 1 kilometru depărtare de gura de vărsare a râului Lotru în „bătrânul” Olt.
 
„Legenda spune că domnitorul Mihai Viteazul a primit taina cununiei în Biserica de la Proieni (Brezoi – n.r.). Sub sfântul lăcaş de cult de astăzi este posibil să se afle un mormânt, dar nici specialiştii şi nici localnicii nu au reuşit să descopere al cui este acesta. Crucea a rămas acum în faţa bisericii, montată chiar pe zidul de la intrare”, ne lămureşte şi prof. dr. Florin Epure, directorul Direcţiei de Cultură Vâlcea.
 
Biserica din Proieni - Brezoi judeţul Vâlcea - locul în care se presupune că s-a cununat Mihai Viteazul cu Doamna Stanca Foto Adevărul credit CNIPT Vâlcea
 

Lăcaşul de cult cu sfinţi militari şi ctitori pictaţi în costume populare

 
Preotul paroh al Bisericii „Toţi Sfinţii” din Proieni, Daniel Şerban, recunoaşte şi el că dovezile legate de locul în care domnitorul s-a cununat cu Doamna Stanca sunt indirecte, pentru că biserica despre care se pomeneşte în Marele Dicţionar Geografic a ars din cauza unor frământări sociale. 
 
Cronograful Ţării Româneşti, Dionisie Eclesiarhul, scria în 1798 despre Cronica Bisericii Proieni - Vâlcea”, din Colecţia Ghenadie Enăceanu, aflată la cota 1081, în Biblioteca Academiei Române. Menţiona că din cauza unei „răzmeriţe” biserica veche de lemn a ars, motiv pentru care: „Jupânul Constantin David Râmniceanu (Davidescu din Râmnic – n.r.) a ridicat o altă biserică cu hramul «Toţi Sfiinţii»”. 
 
Preotul de astăzi din Proieni - Brezoi mai susţine că vechea biserică din lemn este menţionată şi într-un pomelnic de pe vremea lui Radu cel Mare, documente despre care mai spune că după Revoluţie a intrat în custodia Muzeului Naţional de Istorie al României.  
 
Aceeaşi sursă explică şi cum de a fost aleasă bisericuţa din lemn ca loc al cununiei: „Fiind vorba despre o căsătorie din interes, nu s-a dorit oficierea ei la Mănăstirea Cozia. Se pare că aici la Proieni s-au oprit înainte de lupta de la Şelimbăr”
 
Astăzi biserica de la Proieni - Brezoi frapează prin pictura sa exterioară deosebită, în care ctitorii în costume populare româneşti, fiind considerată printre cele mai frumoase din ţară, mai aparte, cu sfinţi militari pe care nu-i mai regăsim în bisericile actuale. 
 

Proieni şi Drăgoeşti, în proiecte cinematografice

 
Biserica din Proieni - Brezoi a apărut într-un proiect cinematografic legat de Mihai Viteazul. În plină pandemie, însă, au început filmările pentru o altă peliculă destinată marelui domnitor, la Drăgoeşti – Vâlcea, care îi va avea ca protagonişti pe Maia Morgenstern şi Denis Ştefan, după un scenariu de Mihaela Mihai.  
 

„Suntem datori să păstrăm aceste legende, să le perpetuăm”  

 
Dincolo de teorii, controverse şi dovezi, legătura marelui domnitor cu Vâlcea nu poate fi contestată. O recunoaşte şi directorul Direcţiei de Cultură, prof. dr. Florin Epure, care aminteşte în acest sens nenumăratele documente ale vremii în care se menţionează judecăţile la care a luat parte, satele cumpărate ori donaţiile făcute.  
 
„Cert este că Mihai Viteazul a considerat Râmnicul - oraş al domniei sale. Suntem datori să păstrăm aceste legende care circulă în jurul său, să le perpetuăm şi dacă izvoarele istorice vor dovedi că ele au un suport real, să le promovăm aşa cum trebuie”, mai spune istoricul vâlcean. 
 
Să mai amintim doar că mama lui Mihai Viteazul s-a călugărit în Vâlcea şi a fost înmormântată tot în Vâlcea, la fel ca Doamna Stanca. Există dovezi în acest sens. În plus, în Râmnicu Vâlcea există o biserică începută de Pătraşcu Vodă, finalizarea ei fiind atribuită marelui domnitor. Iar exemplele pot continua.
 
Dar, originea lui Mihai Viteazul, deşi aprig dezbătută şi contestată, rămâne „o problemă nedezlegată încă, un semn de întrebare al istoriografiei româneşti”, după cum recunoaştea şi Constantin C. Giurăscu în „Istoria Românilor”. 
 

Vă mai recomandăm şi:

   

 

Biserica din Proieni - Brezoi judeţul Vâlcea - locul în care se presupune că s-a cununat Mihai Viteazul cu Doamna Stanca Foto Adevărul credit CNIPT Vâlcea

Imagini din aceeasi galerie
  • Biserica din Proieni - Brezoi judeţul Vâlcea - locul în care se presupune că s-a cununat Mihai Viteazul cu Doamna Stanca Foto Adevărul credit CNIPT Vâlcea
  • Biserica-Sfinţii-Trei-Ierarhi-din-Drăgoeşti-Vâlcea - locul unde se presupune că a fost botezat Mihai Viteazul Foto Adevărul
  • Crucea bisericii în care s-a cununat Mihai Viteazul cu Doamna Stanca din Proieni - Brezoi judeţul Vâlcea Foto Adevărul - credit CNIPT Vâlcea
  • Biserica din Proieni - Brezoi judeţul Vâlcea - locul în care se presupune că s-a cununat Mihai Viteazul cu Doamna Stanca Foto Adevărul credit CNIPT Vâlcea
  • Biserica din Proieni - Brezoi judeţul Vâlcea - locul în care se presupune că s-a cununat Mihai Viteazul cu Doamna Stanca Foto Adevărul credit CNIPT Vâlcea
  • Biserica din Proieni - Brezoi judeţul Vâlcea - locul în care se presupune că s-a cununat Mihai Viteazul cu Doamna Stanca Foto Adevărul credit CNIPT Vâlcea
  • Cimitirul Bisericii din Proieni - Brezoi judeţul Vâlcea - locul în care se presupune că s-a cununat Mihai Viteazul cu Doamna Stanca Foto Adevărul credit CNIPT Vâlce
  • Mihai_Viteazul - pictură murală realizată la începutul secolului XX Sursa wikimedia org - credit Mişu Popp
  • Biserica din Proieni - Brezoi judeţul Vâlcea - locul în care se presupune că s-a cununat Mihai Viteazul cu Doamna Stanca Foto Adevărul credit CNIPT Vâlcea
  • Biserica din Proieni - Brezoi judeţul Vâlcea - locul în care se presupune că s-a cununat Mihai Viteazul cu Doamna Stanca Foto Adevărul credit CNIPT Vâlcea
  • Biserica din Proieni - Brezoi judeţul Vâlcea - locul în care se presupune că s-a cununat Mihai Viteazul cu Doamna Stanca Foto Adevărul credit CNIPT Vâlcea
  • Filmări la Biserica-Sfinții-Trei-Ierarhi-din-Drăgoești-Vâlcea - locul unde se presupune că a fost botezat Mihai Viteazul Foto captură video
  • Biserica din Proieni - Brezoi judeţul Vâlcea - locul în care se presupune că s-a cununat Mihai Viteazul cu Doamna Stanca Foto Adevărul credit CNIPT Vâlcea
  • Biserica-Sfinţii-Trei-Ierarhi-din-Drăgoeşti-Vâlcea - locul unde se presupune că a fost botezat Mihai Viteazul Foto Adevărul
  • Filmări la Biserica-Sfinții-Trei-Ierarhi-din-Drăgoești-Vâlcea - locul unde se presupune că a fost botezat Mihai Viteazul Foto captură video
  • Biserica-Sfinții-Trei-Ierarhi-din-Drăgoești-Vâlcea - locul unde se presupune că a fost botezat Mihai Viteazul Foto captură video
  • Solii_turci_aduc_daruri_lui_Mihai_Viteazul Sursa istorieveche ro
  • Mihai Viteazul - Michael the Brave - pictură de Nicholas Relics Foto Adevărul
  • Gravura cu Mihai Viteazul - cel mai cunoscut protret al domnitorului realizată de Aegidius Sadeler în anul în care a fost omorât la Praga Sursa wikimedia org
  • Denis Ștefan în filmări la Biserica Sfinții Trei Ierarhi din Drăgoești - Vâlcea unde se presupune că a fost botezat Mihai Viteazul Foto captură video 
  • Maia Morgestern în filmări la Drăgoești - Vâlcea - locul unde se presupune că s-a născut și a fost botezat Mihai Viteazul Foto captură video
  • Filmări la Biserica-Sfinții-Trei-Ierarhi-din-Drăgoești-Vâlcea - locul unde se presupune că a fost botezat Mihai Viteazul Foto captură video
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările