VIDEO Piramida invizibilă din Bucegi: cum să rămâi blocat pe munte, prin nămeţi, când vrei să te încarci cu energia Sfinxului

Sfinxul din Bucegi

Credinţa înverşunată într-un mit a determinat un grup de zeci de persoane să-şi pună viaţa în pericol doar pentru a participa la un fenomen care se petrece, spun unii, în Bucegi în data de 28 noiembrie. Atunci se serbează Ziua Sfinxului şi se spune că în această zi, fix la ora 16.45, muntele emană energii puternice pe care doar iniţiaţii le pot simţi. „Adevărul“ a vorbit cu participanţii la excursia transformată într-o veritabilă aventură.

Pornind de la acest mit, ale cărui rădăcini se pierd în negura timpului, se organizează de ani de zile excursii tematice. Participă doar cei dornici de aventură şi cei care se simt în stare să urce un traseu de câţiva kilometri, pe timp de noapte şi, de cele mai multe ori, în condiţii vitrege de vreme.

În dimineaţa zilei de marţi 28 noiembrie, mai multe grupuri organizate au pronit, unele din Dâmboviţa, din zona Peştera, altele din Sinaia, cabana Dichiu, spre Sfinx. Cu toţii au ignorat avertismentele Adminstraţiei Naţionale de Meteorologie, care emisese încă de duminică un cod portocaliu de ninsori şi viscol pentru zona muntoasă a judeţului Prahova.

Dorinţa de a se încărca cu energie şi speranţa că poate de data aceasta vor vedea mult vânata „piramidă întoarsă“ despre care se spune că se formează deasupra Sfinxului fix la ora 16.45 i-a făcut pe cei mai mulţi turşti să accepte provocarea de a urca pe munte în condiţii de pericol şi echipaţi necorespunzător vremii şi zonei.

„Sfinxul, dacă nu vrei să ajungi la el, nu-ţi permite“

„Totul se poate face în viaţă dacă vrei, important este să ai voinţă şi să-ţi doreşti foarte mult să faci acel lucru. Din totdeauna am fost şi continui să fiu fascinată de locurile încărcate de mister şi încărcate de energie. Ştiţi că nu toate lucrurile se percep doar cu privirea, există multe lucruri care se percep şi cu alte simţuri. Sfinxul este un astfel de loc şi nu numai Sfinxul, ci toată acea regiune. Sfinxul, poate ştiţi, face parte din triunghiul sacru, alturi de Peşterea Ialomiţei şi de Vârful Omu şi Bucura. Este o zonă încărcată energetic. Am fost de mai multe ori acolo, şi în peşteră, şi la vârful Omu, şi la Sfinx, şi pot să spun că am simţit energii foarte puternice. Acuma nu ştiu dacă toată lumea simte acea energie, probabil că trebuie să ai dezvoltate nişte simţuri, să ai deschise nişte căi de sus, este posibil acest lucru. (...)

Senzaţia din momentul acela este greu de explicat în cuvinte, este unică, de fiecare dată este inedită. Sfinxul este cunoscut în întreaga lume. Mulţi oameni cunosc acest fenomen. Se spune că ziua de 28 noiembrie este considerată a fi ziua Sfinxului. E ceva inedit. Nu pot să descriu în cuvinte, sincer. O călătorie care a meritat, cu toate eforturile cu toate micile incidente care au apărut pe drum, dar totul nu mai contează pentru că rămâne aventura în sine. Oricum aventura de ieri (marţi 28 noiembrie - n.r.) a fost extraordinară. Drumul a fost până la un moment dat destul de acceptabil, însă având în vedere că a nins atât de mult timp, 24 de ore, stratul de zăpadă era foarte înalt şi la un moment dat nu am mai putut înainta. Ghizii noştri chiar au făcut pârtie şi bineînţeles că organiatorii au luat hotărârea foarte înţeleaptă de a renunţa să mai ajungem la Sfinx. Nu am mai ajuns la Sfinx, dar până la urmă nu asta a contat. Într-adevăr o aventură trebuie să aibă un punct final, dar dacă nu-l atingi până la urmă călătoria în sine este totul. Nu-mi pare rău. Se spune că Sfinxul, dacă nu vrei să ajungi la el, nu-ţi permite, îţi pune foarte multe piedici. Anul trecut am fost şi am reuşit să ajungem, pentru că a început să ningă în momentul în care am ajuns pe platou la Piatra Arsă, dar totul a fost ok“, povesteşte Aurelia Dida (video jos), o brăileancă de 55 de ani fascinată de legenda Sfinxului. Aurelia a făcut parte din grupul de turişti care a plecat spre Platoul Bucegilor cu un organizator din Sinaia.

Au urcat pe munte ca să se încarce cu energiile universului, dar Sfinxul nu i-a vrut

9 kilometri pe jos prin zăpadă

Garbriel Jugănaru este ghid montan cu atestat şi organizează de ani de zile excursii pe trasee montane, iar de anul trecut a inclus în oferta sa şi această aventură ezoterică dedicată Zilei Sfinxului. Jugănaru susţine că solicitările venite din partea turiştilor au fost foarte multe, astfel că 50 de persoane s-au arătat dornice să urce împreună cu el la Sfinx în ziua de 28 noiembrie, în ciuda avertizărilor meteo de vreme rea.

Jugănaru spune că nu a contat vârsta doritorilor, pentru că pentru această deplasare a abordat un traseu uşor, de aproape 4 kilometri de mers pe jos, de la Piatra Arsă până la Sfinx, doar că, ghinionul a făcut să ningă abundent cu doar câteva ore înainte de plecarea pe munte. În aceste condiţii, maşinile nu au mai putut înainta pe drumul care nu fusese deszăpezit, iar turiştii au acceptat să meargă pe jos, în zăpadă pe alocuri şi de jumătate de metru, aproape 9 kilometri doar pentru a ajunge la ora stabilită lângă Sfinxul încărcat cu energie.

„Se pare că Sfinxul nu a vrut să ajungem la el“

„Noi organizăm evenimente în această zonă, în special în Munţii Bucegi şi în Munţii Baiului şi anul trecut am avut o cerere în privinţa aceasta. A fost o organizare înainte cu trei săptămâni, am reuşit să strângem undeva la 15 oameni, majoritatea care sunt fanii acestor energii. Se spune că în data de 28 noiembire, la ora 16.45, Sfinxul şi munţii Bucegi emană cea mai mare cantitate de energie din toată care se zvoneşte până acum. Am organizat anul trecut, a ieşit totul cum trebuie, dar de data aceasta ne-am mobilizat mai din timp. Anul acesta am luat legătura şi cu Jandarmeira Montană şi cu Salvamontul (...).

Planul iniţial a fost să ne întâlnim acolo cu toţii, numai că anul acesta, aşa cum au spus şi o parte din organizatorii noştrii, se pare că Sfinxul nu a vrut să ajungem la el. Am avut surpriza ca luni seară şi până marţi după-amiază să ningă abundent aici, în Bucegi. A fost dat acel cod portocaliu de care ştia toată lumea. Noi am fost aşa... până în ultimul moment, dacă mai organizăm sau nu, pentru că am ţinut tot timpul legătura cu cei de la Salvamont, cu cei de la Jandarmerie, să fim la curent ce ce condiţii meteo găsim pe munte.

Traseul iniţial era să ducem turiştii cu maşinile până la Piatra Arsă şi de acolo să pornim pe jos pe un traseu de 3,7 km cu un grad de dificultate redus. Am ajuns la Vârful Dichiu şi am constatat că drumul este complet înzăpezit. De acolo s-a încercat pătrunderea cu maşini 4x4 către Piatra Arsă, nu s-a reuşit decât pe o distanţă de 2 kilometri din cei 9 kilometri care trebuiau parcurşi până la Piatra Arsă, şi de acolo am luat decizia, împreună cu participanţii, să mergem pe jos. Noi am organizat acest eveniment pentru oameni obişnuiţi, nu pentru experimentaţi, pentru că scopul meu este să scot oamenii de la calculatoare şi să trăiască într-un mediu natural, să facă sport într-un cadru natrual sănătos şi de altitudine.

Nouă nu ne-a spus nimeni să nu organizăm. Ne cunoaştem foarte bine cu cei de la Jandarmerie, ne vedem iarna foarte foarte des. Într-adevăr ni s-a spus să avem grijă, ni s-a spus că accesul auto nu este permis până acolo, ni s-a spus că dacă vom merge, vom merge pe cont propriu oarecum ne-am asumat acest lucru. Un alt motiv pentru care am ales acest traseu, Dichiu - Piatra Arsă- Sfinx, a fost pentru că este permis accesul cu snow-mobilele, cu ratrac, se poate ajunge foarte repede, pentru ca în caz de furtună muntele să poată fi evacuat foarte repede, în timp ce pe traseul Peştera - Sfinx este mult mai dificil pentru că terenul nu permite“, explică Gabriel Jugănaru (foto jos), unul dintre organizatorii excursiei spre Sfinx.

Acesta a precizat că în aventură au participat oameni din întreaga ţară, iar condiţia pentru a li se permite accesul pe traseu oamenilor a fost ca echipamentul lor să fie unul adecvat, iar selecţia şi verificarea s-a făcut chiar în gara din Sinaia, locul de întâlnire al turiştilor cu organizatorii.

„Am avut oameni din Constanţa, Bacău, Târgu Mureş, Braşov, din Sinaia pur şi simplu din toate colţurile ţării. Au fost 42 de participanţi, iniţial s-au anunţat peste 50. La cei 42 de participanţi am avut 5 persoane din partea staff-ului. Eu am condus totul, fiind autorizat ca ghid montan. Am avut participanţi de la 16 ani până la 62 de ani. Nu ne-a deranjat vârsta, nu am pus nicio condiţie în acest sens, dar am cerut ca oamenii să fie echipaţi corespunzător. Această selecţie am făcut-o în gara Sinaia, în locul în care ne întâlnim de obicei. Ne-am uitat foarte atent, am verificat echipamentulu fiecăruia, toţi au corespuns cerinţelor noastre şi am plecat mai departe pe traseu”, a explicat Gabriel Jugănaru.

“În grupul nostru erau câţiva zen”

Pe traseu către platoul încărcat cu energii s-a plecat în jurul prânzului, iar în jurul orei 17.00 s-a dat alarma. Mulţi dintre turişti au cedat. Zăpada era foarte mare, iar echipamentul nepotrivit le-a provocat celor nepregătiţi pentru o astfel de aventură multe neplăceri, astfel că organizatorul a decis să facă cale întoarsă, deşi mai aveau doar 900 de metri până la Sfinx, mai ales că Babele, cabana unde s-ar fi putut adăposti, era închisă pentru renovare.

„Noi am ajuns foarte aproape de telecabină, acolo unde din păcate era un sul de zăpadă format de viscolul care a fost dimineaţă şi, la 17. 20, s-a luat hotărârea să nu se mai meargă. În plus se înoptase, iar zăpada reflecta lumina lanternei şi nu mai vedeai poteca ce oricum nu exista. Era făcută de câţiva turişti care se aflau în faţă şi cu un snowboard au reuşit să înainteze. Una peste alta, totul a fost interesant, ştiţi cum este, nu contează să învingi, contează să participi. Nu ne-am simţit o clipă ameninţaţi de ceva, graţie organizării şi a celor cinci ghizi care au însoţit grupul. Din ce am înţeles, din grup făceau parte persoane care erau la a zecea participare, unii erau şi din Sinaia, practic localnici, care cunoşteau detalii şi despre calitatea zăpezii, cum trebuie să mergi astfel încât să nu declanşezi o avalanşă. A fost o acţiune organizată cu câteva ore după un viscol, cam trei, zăpada a fost foarte afânată, a fost o cădere de zăpadă masivă, într-un interval relativ scurt, în condiţiile în care cu câteva zile înainte la Piatra Arsă s-au înregistrat 12 grade şi nu era pic de zăpadă.

Eu nu pot să mă plâng, pot spune că a fost intersantă şi senzaţia la venire, la întoarcere pentru că era deja făcută poteca şi nu ne mai afundam până la genunchi în zăpadă. Cât despre codul anunţat, ştiţi cum este, depinde unde citeşti. S-a spus că la 11 s-a potolit viscolul, iar noi am ajuns la ora 13.00 în zona şi nu mai era pală de vânt, deci codul respectiv a fost dat de ANM pentru o zonă mai largă”, spune Mihai B. un alt participant la această excursie.

Acesta mai spune că a nu a mers în Bucegi în ideea de a participa la evenimentul dedicat Zilei Sfinxului, ci doar pentru plăcerea de a urca pe munte, în grup organizat, iarna şi pe timp de noapte, iar pentru spectacolul de lumini făcut de lună, stele şi nori efortul a fost răsplătit.

„Nu este vorba decât despre  un joc de lumini, acum depinde şi de fiecare persoană şi de ce a venit acolo. Pot să spun că din grupul nostru erau câţiva zen, între ghilimele, în faţa noastră, care îngenuncheau în zăpadă sau pur şi simplu asta era poziţia în care se aflau şi care probabil trăiau ceva, pentru că fiecare se duce acolo pentru ceva. Până acum zece zile eu unul nu am ştiut de legendă, pur şi simplu mi-a venit invitaţia pe Facebook. Ulterior m-am uitat şi eu pe internet şi am văzut mai multe filmuleţe făcute cu ani în urmă, când vremea a fost superbă. Nu apare nicio piramidă, dar în orice caz oamenii cred şi îi motivează. Sunt câţiva care-şi forţează posibilităţile fizice pentru ceva în care cred. Din grupul nostru erau să zic vreo 15 persoane care erau mânate de ceva şi care au continuat drumul”, a concluzionat Mihai B.

„S-a creat un mic haos”

De cealaltă parte, autorităţile susţin că cei care au dorit neapărat să ajungă la Sfinx doar pentru a fi prezenţi la momentul în care energiile muntelui sunt cele mai puternice n-au făcut altceva decât să rişte foarte mult. Mai mult, salvamontiştii şi jandarmii montani au fost nevoiţi să rişte şi ei, pentru că intervenţia pe munte, în urma căreia turiştii ajunşi pe platoul Bucegi, în ciuda avertismentelor, au fost salvaţi, a fost una foarte dificilă.

„Au fost avertizaţi atât pe reţelele de socializare, pe Facebook, cât şi în discuţiile pe care le-am avut cu ei unde ne-am întâlnit pe traseu, la telecabină. I-am avertizat să nu urce, deoarece a nins foarte mult, instalaţiile pe cablu nu au funcţionat în zona montană şi în cazul în care ar fi fost nevoie să intervenim ar fi fost nevoie de o intervenţie extrem de dificilă ceea ce s-a şi întâmplat. Au fost mai multe gruprui, dar majoritatea au urcat de la Peştera şi a fost un grup care a urcat pe traseul Dichiu – Piatra Arsă – Babele. Foarte mulţi au fost fără echipament special şi asta a fost o problemă. Au ajuns acolo uzi, au îngheţat, au intrat acolo într-o uşoară hipotermie şi în momentul acela s-a creat un mic haos, în sensul că au început să apeleze numărul unic de urgenţă 112. Din păcate, cabana Babele era închisă, personalul se află în concediu şi se află în imposibilitatea de a-i caza” , a declarat Andrei Dumitrache (foto jos) comandantul detaşamentului de jandarmi montani din Sinaia.

„M-a plimbat peste tot şi nu am simţit nimic“

Nicu Posta, unul dintre cei mai vechi montaniarzi din Dâmboviţa spune că în Bucegi există un traseu bioenergetic testat de specialist. Acesta porneşte din Peştera Pustnicului (situată în apropiere de Peştera Ialomiţei), trece prin gura Peşterii Ialomiţei, urcă pe Piciorul Babelor la Sfinx, apoi se duce spre Vârful Bucura şi apoi la Vâful Omu. Traseul mai poartă numele de „Gura de Rai“, zonă în care se presupune că dacă ajungi nu oboseşti, iar starea de bine se instalează în tot corpul.

„Eu, personal, nu cred nimic din toate acestea, deşi m-am plimbat peste tot şi nu am simţit nimic. Despre Vârful Omul, Nicolae Densuşianu, în cartea sa Dacia Preistorică, spunea că mai era supranumit <<Columna Ceriului>>, adică unul dintre cele trei puncte pe care cerul se sprijină în mitologia dacică, pelasgă. Pelasgii erau nişte uriaşi care ar fi fost primii locuitori ai acestor zone. Celelalte zone erau Vârful Toaca din Ceahlău şi un alt vârf din Retezat. Mai repede îl cred pe Nicolae Densuşianu, care a transpus nişte legende, decât actualele poveşti”, spune Nicolae Posta (foto jos), care este şi preşedintele Asociaţiei Chindia Jurasic Park, asociaţie prin care a pornit proiecte îndrăzneţe, cum ar fi Top 7 -  topul cuceririi celei mai înalte cote de pe fiecare continent, Top 27 -  topul cuceririi celor mai înalte culmi din fiecare ţară membră a UE, care s-a transformat ulterior în Top 28 sau Top 14 Senectute, topul cuceririi celor 14 vârfuri cu o altitudine peste 2.500 metri din România.

Energia nu "se lipeşte" de oricine

Alţi oameni ai muntelui şi practicieni ai activităţilor din sfera spiritualităţii spun că energia nu "se lipeşte" de oricine, ci de cei care au o predispoziţie spre aşa ceva şi numai după o minimă iniţiere în taina meditaţiei.

Aşa se face că în fiecare an, pe 28 noiembrie, zeci de iubitori de senzaţional urcă la Sfinx pentru a se încărca de la Piramida Energetică, fenomen care ar apărea odată cu apusul. „Ca să intri în acea atmosferă, trebuie să fii puţin instruit în problematica asta. Am văzut foarte multă lumea curioasă care vine acolo, însă mulţi vin degeaba. Trebuie să ştii să intri în tehnica meditaţiei, să te documentezi înainte despre ce este în jur. Este benefică această energie. Avem canale energetice în corp, care percep şi preiau energia cosmică. Eu dacă am lucrat la Salvamont 25 de ani, mai ales când nu era nimeni pe acolo mă duceam în zona aceea şi meditam. Lucrul acesta mi-a îmbunătăţit şi starea de sănătate. Am 68 de ani şi nu îmi dai mai mult de 55. Astea sunt beneficiile acestei trăiri. Când mă ducem acolo, o noapte - două după ce mă încărcam cu energie, nu dormeam mai mult 4 ore, iar a doua zi zburdam, nu eram obosit”, spune Vasile Băcanu (foto jos), fost membru Salvamont Dâmboviţa.

„Am făcut împreună cu 15 persoane un cerc“

Pe 28 noiembrie Vasile Băcanu a participat la Ziua Sfinxului, alături de alte 15 cunoscuţi. “Am făcut împreună cu 15 persoane un cerc, ne ţineam de mâini şi ne rugam. Sunt rugăciuni către divinitate, către Dumnezeu. După o perioadă am simţit nişte furnicături, un mic curent prin tot corpul. Sunt nişte chestii mai delicate pe care nu toată lumea le înţelege. Una dintre rugăciunile sau mantrele (n.r: un soi de formulă sacră cu valoare magică şi educativă, în unele practici şi religii orientale) sună aşa: <<Fiecare celulă din corpul meu este iubită şi sănătoasă. Amin!>>. Trebuie să îţi vizulizezi celulele din corp în felul acesta. Simţi astfel marea piramidă de lumină. Dacă ai o stare de slăbiciune şi te duci acolo, parcă te simţi altfel, ai aripi“, mai spune bărbatul.