Viaţă de student român la Haga: „Dacă iei nota 8 înseamnă că eşti foarte bun“

Viaţă de student român la Haga: „Dacă iei nota 8 înseamnă că eşti foarte bun“

Victor Clinciu este student în anul al II-lea la Universitatea din Haga, unde studiază Drept Internaţional

Victor Clinciu (20 de ani) a fost admis în 2018 la Universitatea din Haga, capitala politică a Olandei, unde se specializează în drept internaţional. După primul an de facultate ştie că, deşi a fost greu, a luat decizia corectă, atmosfera fiind una de educaţie relaxată

Ştiri pe aceeaşi temă

Victor Clinciu este absolvent al Colegiului „Nicolae Grigorescu“ din Câmpina, promoţia 2018. În ultimul an de liceu a avut de ales dacă să-şi continue studiile în ţară sau să opteze pentru o facultate în străinătate, aşa cum fac tot mai mulţi liceeni români. A ales a doua variantă şi s-a orientat către Olanda, pentru că este o ţară care are uşile deschise pentru studenţi din întreaga lume, iar costurile pentru fiecare an de studiu sunt modice, în comparaţie cu taxele percepute de alte state europene.

Acum, Victor este deja în anul al doilea de studii la Universitatea din Haga, specializarea Drept Internaţional, iar cu experienţa dobândită acolo, el explică pentru colegii mai mici care sunt paşii de urmat pentru a fi admişi la Universitatea din Haga.

E uşor să intri, mai greu să rămâi

Trei documente sunt esenţiale pentru a fi primit la cursuri în Haga. În primul rând, sunt necesare un certificat internaţional de competenţă în limba engleză, diploma de Bacalaureat şi, nu în ultimul rând, dovada achitării primei taxe de studii. „Eu am aplicat prin Integral Edu, un consultant educaţional non-profit, care nu percepe taxe pentru a te ajuta să-ţi construieşti dosarul pentru admiterea la o universitate din afara ţării. Universitatea din Haga nu este foarte restrictivă, în sensul că nu impune să ai note foarte mari la Bacalaureat. Este suficient să ai o medie peste 8. Admiterea la universitate nu este dificilă. Ei merg pe principiul «acceptăm marea masă şi apoi se triază». Numărul de locuri este foarte mare, de ordinul sutelor, cel puţin la programul de drept internaţional unde m-am înscris eu. La început am fost 360 de studenţi în an, enorm. Mulţi sunt admişi în primul an şi apoi, pe parcurs, de la o lună la alta îi vezi cum dispar“, explică Victor.

Chiriile sunt scumpe

Un student admis la programul de Drept Internaţional urmează patru ani de facultate la care se adaugă alţi doi ani de master. Pentru fiecare an de studiu se percepe o taxă de 2.000 de euro plus costurile chiriei. Olanda nu oferă cazare gratuită studenţilor în căminele din campus, dar sistemul de învăţământ este atât de bine organizat, încât fiecare nou venit îşi poate găsi cu uşurinţă o cameră. În campusul universitar există o agenţie imobiliară agreată de universitate şi care intermediază cazarea studenţilor.

„Cel mai mic preţ de cazare este de 450 de euro pe lună, dacă eşti super norocos, în rest, chiriile pornesc de la 500 de euro în sus. În schimb mâncarea, cărţile necesare la cursuri şi viaţa de zi cu zi sunt destul de ieftine“, spune Victor.

Birocraţie redusă

Primul contact cu universitatea olandeză se face virtual. Nu este nevoie să te deplasezi până la Haga pentru a te înscrie la facultate, actele necesare se trimit prin e-mail, taxele pentru studii şi chirie se plătesc online şi eşti consiliat în permanenţă de un reprezentant al universităţii tot prin e-mail. În schimb, pentru studenţii din primul an, facultatea oferă o săptămână de acomodare la care nu eşti obligat să participi, dar este recomandat să ajungi. Aceste zile de acomodare au o dublă menire: studenţii şi profesorii se întâlnesc în afara şcolii, socializează, iar în acelaşi timp, noul venit are parte de un tur al oraşului şi al campusului universitar sub supravegherea voluntarilor (studenţi din ani superiori).

„Universitatea are şi o petrecere tradiţională care se ţine pe plajă, litoralul fiind la zece minute de Haga. Este superb pentru că la petrecerea de pe plajă vin şi profesori, nu doar studenţii şi îi vezi pe profesori cum stau cu berea în mână şi vorbesc cu tine de parcă te-ar cunoaşte de-o viaţă. Pe mine m-a şocat atunci, dar acum nu mi se mai pare cine ştie ce. Atunci, la acea petrecere, am stat de vorbă chiar cu şefa programului, numărul unu din facultate, echivalentul decanului de la noi. A vorbit cu mine vreo 20 de minute, iar mie nu-mi venea să cred. M-am făcut aşa mic în faţa ei, dar ea vorbea cu mine ca şi când eu eram vreun coleg de-al ei. Aceeaşi atitudine dezinvoltă, deschisă se regăseşte inclusiv în sala de cursuri“, povesteşte Victor Clinciu.
 

Patru sesiuni de examene pe an

În Olanda, anul universitar începe la 1 septembrie şi se termină la 1 iulie şi este împărţit în patru etape de predare, iar la finalul fiecăreia se organizează câte o sesiune de examene. „Sesiunie de examene sunt programate după o perioadă de două luni şi jumătate de curs. Nu există noţiunea de vacanţă intersemestrială. Ai două luni şi o săptămână de predare intensivă, cu lucrări, cu proiecte, timp în care ei te pregătesc cât mai mult pentru examen, cu mici teme pe care ţi le dau cam la două săptămâni. Urmează o săptămână care este dedicată recapitulării materiei, apoi îţi mai lasă ei o săptămână de studiat, vezi Doamne, doar că în perioada asta nu faci absolut nimic dacă nu ai fost la curs. În primul an au fost 12 materii la care am avut câte doi profesori pentru fiecare curs, care predau prin rotaţie“, explică studentul român.

„Dacă iei nota 8 înseamnă că eşti foarte bun“

Examenele sunt scrise şi sunt împărţite în test grilă şi eseu, unde se pune accent pe puterea de argumentare. Sistemul de notare este similar cu cel românesc, de la 1 la 10, doar că în Olanda nu există noţiunea de punct din oficiu, iar nota zece este extrem de rar acordată. „Pentru punctul ăla pe care îl primeşti din oficiu în România, în Olanda trebuie să munceşti. Dacă iei nota 8 la examen înseamnă că eşti foarte bun. Nu ţin minte ca la mine în an să fi luat cineva nota 9. Acestea sunt excepţii, de nota 10 chiar n-am auzit“, explică Victor.

Pentru un student de anul I care urmează cursurile Universităţii din Haga este esenţial să reuşească să ia notă de trecere, adică 6, la toate examenele. Pentru a fi declarat promovat în anul al doilea, studentul trebuie să asimileze 50 de credite, în caz contrar, este eliminat din şcoală şi i se interzice dreptul de a se înscrie la aceeaşi facultate anul următor. Regulile sunt foarte stricte şi respectate de studenţi şi de profesori deopotrivă.

Sala de curs la Universitatea din Haga

„Nu se pune problema să dai bani ca să promovezi un examen. Sunt foarte drastici. Ştiu o poveste cu un profesor mai tânăr care a dansat cu o studentă din anul patru. Au vrut să-l dea afara a doua zi. Dacă pentru un simplu dans s-a ajuns la dat afară...“

„Primele două luni sunt extrem de dificile“

Universitatea din Haga nu acceptă compromisuri. Tocmai pentru ca tinerii veniţi la studii din toate colţurile lumii să se poată descurca în labirintul din campusul universitar, studenţii din fiecare an sunt împărţiţi în grupe nu mai mari de 15 persoane, coordonate de câte un tutore, profesor al facultăţii. „Este ca un fel de părinte, mamă şi tată la un loc, dacă vreţi. Are mailul deschis tot timpul şi te ajută cu orice problemă legată de şcoală sau personală, la orice oră. Tutorele meu mă cunoştea de câteva ore şi m-a ajutat să-mi găsesc un profesor care să-mi predea cursuri de muzică. Olandezii fac tot posibilul să te ajute să nu te simţi singur, pentru că primele două luni sunt extrem de dificile, groaznice chiar. Ajungi acolo din puful de acasă, unde mama îţi încălzea ciorba când ajungeai acasă de la şcoală şi te trezeşti brusc singur. Au fost foarte mulţi colegi de-ai mei care au renunţat tocmai pentru că nu s-au adaptat“, povesteşte Victor Clinciu.

Internship asigurat de facultate în ultimul an de studiu

„În ultimul an de studii în Haga eşti introdus obliogatoriu într-un program de internship asigurat de facultate şi îţi pregăteşti licenţa, nu mai ai timp de altceva. Importantă este însă inspiraţia pe care o ai în anul al treilea de studiu atunci când tu decizi ce specializare vrei, cum îţi personalizezi cursurile, iar posibilităţile sunt nenumărate, de la specializare în drepturile omului, până la drept maritim sau dreptul transporturilor“, explică Victor.

Diploma de licenţă nu este atât de valoroasă dacă nu este dublată de cea de absolvent de master, unde aprofundezi studiul în domeniul ales. Masteratul durează doi ani, ca în România, iar odată finalizate cursurile, ai posibilitate să aplici pentru un post la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului de la Haga (CEDO), la Comisia Europeană, în Parlamentul European sau în orice altă organizaţie care are nevoie de jurişti specializaţi în drept internaţional.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: