Studiu: creşte alarmant numărul persoanelor diagnosticate cu diabet, cancer şi tumori. Printre factori: poluarea

Numărul locuitorilor din Ploieşti care au fost diagnosticaţi în anii 2014-2015 cu afecţiuni ale aparatul cardio-circulator, tumori maligne, boli ale aparatului respirator şi ale aparatului digestiv este în creştere de la un an la altul, relevă un studiu realizat recent de specialişti în baza datelor oferite de Direcţia de Sănătate Publică Prahova, la solicitarea deputatului Dan Rădulescu (USR).

Cea mai spectaculoasa evoluţie anuală din numărul total de afecţiuni a fost remarcată în cazul diabetului, cu o creştere de 15 la sută de la un an la altul, ajungându-se la un număr de 370 de bolnavi de diabet în anul 2016, cu o sută mai mulţi decât în 2014.

Una dintre posibilele cauze care stă la baza numărului mare de îmbolnăviri este poluarea din Ploieşti, un oraş puternic industrializat.

Studiul realizat de conferenţiar universitar doctor Silviu Gurlui şi medicul de familie Cristina Bumbaru, în baza datelor statistice obţinute de la Direcţia de Sănătate Publică Prahova, identifică numărul de afecţiuni grave cu care au fost diagnosticaţi ploieştenii din anul 2014 şi până în 2016, evoluţia numărului de pacienţi de la un an la altul, dar şi poluanţii care ar putea sta la baza declanşării fiecăriea dintre afecţiunile medicale prezente în studiu.

Acest studiu nu identifică şi sursa poluării.

Astfel, conform datelor puse la dispoziţie de Dan Rădulescu, numărul ploieştenilor diagnosticaţi cu diferite tipuri de cancer, tuberculoză, diabet zaharat, boli ale aparatului respirator, boli ale aparatului digestiv, ale aparatului cardio-circulator şi boli ale aparatului genito urinal este în creştere. Pentru fiecare tip de diagnostic au fost identificate şi tupurile de poluanţi care ar putea declanşa boala.

În anul 2014, în Ploieşti, erau diagnosticate cu cancer 165 de persoane, în 2015, 168 de persoane, iar în 2016, 175 de persoane. Tipuri de poluanţi care ar putea provoca această afecţiune gravă sunt, conform studiului, cloruri, VOC (volatile organic compounds), PM 2.5 (pulberi atmosferice).

În cazul diabetului se remarcă o creştere îngrijorătoare a numărului de ploieşteni diagnosticaţi cu această afecţiune: în anul 2014 erau 282 de cazuri, în 2015, 315 cazuri, iar în 2016, 371 de cazuri. Tipuri de poluanţi incriminaţi pentru posibila declanşare a diabetului au fost identificaţi, pe lângă VOC şi cloruri, inclusiv dioxidul de azot (NO2), un gaz toxic, roşu-brun cu un miros caracteristic ascuţit. 

Pentru boli ale aparatului cardio-circulator, în 2015 au fost înregistraţi cu 112 ploieşteni mai mulţi faţă de 2014, diagnosticaţi fie cu infarct miocardic acut, fie cu accident vascular cerebral. Poluanţii care ar fi putut să declanşeze boala sunt: VOC. PM2.5, NO2 şi monoxid de carbon (CO), un gaz asfixiant, toxic, incolor şi indor.

La fel de îngrijorătoare este şi statistica în cazul ploieştenilor care au fost diagnosticaţi cu afecţiuni ale aparatului digestiv (hepatită cronică, ciroză hepatică, cancer hepatic, pancreatită acută şi cronică, cancer pancreatic, boli inflamatorii intestinale şi cancer de colon), cu 315 mai mulţi în 2015 faţă de 2014. Tipuri de poluanţi posibili vinovaţi au fost identificaţi: VOC, dioxină (compus chimic foarte toxic cu potenţial cancerigen) şi cloruri.

În cazul insuficienţelor renale acute şi cornice situaţia este similară, se arată în raportul citat. Dacă în anul 2014 erau înregistraţi 4134 de ploieşteni diagnosticaţi cu afecţiuni ale aparatului genitor-urinar, anul următor au mai fost depistate ale 170 de noi cazuri. Tipuri de poluanţi posibil vinovaţi sunt clorurile şi VOC.

Studiul relevă astfel că numărul îmbolnăvirilor din Ploieşti care ar putea avea drept cauză poluarea creşte de al un an la altul cu cel puţin 1000 de alte noi cazuri. Astfel, în anul 2014 erau diagnosticaţi 35.984  de ploieşteni cu afecţiuni posibil provocate de diverşi poluanţi, iar în anul 2015, 37.091 de persoane.

Acelaşi studiu relevă faptul că afecţiunile medicale care au provocat cele mai multe decese în rândul ploieştenilor au fost infarctul miocardic şi accidentul vascular cerebral. Mai mult, ploieştenii care mor din cauza acestor diagnostice sunt mai mulţi de la un an la altul cu cel puţin 50 de cazuri. Dacă în 2014 au fost înregistrate aproximativ 550 de decese provocate de infract şi accident vascular, în 2015 numărul acestora a ajuns la 600 de cazuri.

Pe locul al doilea în cazul deceselor provocate de boli care ar fi putut declanşate de poluarea din Ploieşti se află tumorile maligne pulmonare, gastrice, leucemie şi cancer de piele. Astfel, dacă în 2014 puţin peste 150 de ploieşteni mureau răpuşi de aceste tumori, în 2015 şi 2016 numărul lor se apropie de 200. O posibilă cauză a apariţiei tumorilor maligne este poluarea cu PM2.5, VOC, cloruri, dioxine şi furani.

Pe locul al treilea la cauze ale decesului la nivelul municipiului Ploieşti se află afecţiuni ale aparatului respirator (infecţii respiratorii acute, bronşite, emfizem, BPOC, cancer bronho pulmonar), iar pe locul al patrulea se situează decesele provocate de boli ale aparatului digestiv (ciroză hepatică, cancer hepatic, pancreatită acută, cancer de colon).

Dan Rădulescu, iniţiatorul acestui studiu, susţine că a luat legătura cu autorităţile locale în vederea găsirii unei soluţii pentru rezolvarea poluării din Ploieşti, însă discuţiile au rămas fără rezultat.

“În buna tradiţie românească, autorităţile au pasat răspunderea una, alteia. Am avut o serie de runde de discuţii şi de întâlniri de lucru, iar directorul Gărzii de Mediu, cu reprezentanţii marilor poluatori, au participat la şedinţe comune cu Directorul Gărzii de Mediu, Direcţiei de Sănătate şi Primăria Ploieşti, toate fără nicio finalitate. Mereu, fără rezultate, în timp ce, în realitate, are loc un adevărat atentat la sănătatea publică”, a declarat, pentru Adevărul, Dan Rădulescu.

Acesta a precizat că a depus o iniţiativă legislativă, de modificare a Legii 104/2011, prin înăsprirea pedepselor aplicate marilor poluatori şi a am semnat de asemnea şi “o lege a mirosurilor”, o iniţiativă legislativă care vizează îmbunătăţirea calităţii aerului.