Realitatea cruntă a cancerului în România: „Mamografia este irelevantă la o pacientă de 20 de ani şi asta nu se ştie“

Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, unul din cinci bărbaţi şi una din şase femei dezvoltă o formă de cancer de-a lungul vieţii, iar unul din opt bărbaţi diagnosticaţi cu cancer şi una din unsprezece femei mor din cauza acestei boli. În plus, statisticile OMS spun că cel mai întâlnit tip de cancer la femei este cel de sân, iar în cazul bărbaţilor - cancerul colorectal.

În acest context, Iolanda Gheorghiu, preşedintele Asociaţiei Pacienţilor Oncologi din România (APOR), avertizează că ceea ce ştiam cu ani în urmă despre cancer, la care ne raportam doar ca la o boală specifică vârstei a treia, trebuie să fie reevaluat. Iolanda Gheorghiu este biochimist şi efectuează analize specifice oncologiei în cadrul loboratorului APOR, un ONG care se finanţează din surse private şi are parteneriate cu mai multe spitale sau clinici din România.

”Dacă întâlneam cancer de colon rar şi chiar extrem de rar la un pacient de 50 de ani, acum îl întâlneşti frecvent spre 40. La fel, cancerul de stomac îl întâlnim acum la pacienţi între 30 şi 40 de ani, de sân între 30 şi 40 de ani, de unde nu auzeai de el decât la persoane peste 50 de ani, de col tot la persoane de 30, 40 de ani. Mai mult, nu mai are legătură cu ceea ce se spune - că incindenţa mai mare de cancer de sân sau de cancer ovarian este la femeile care nu au născut. Nu mai este o regulă şi nici la femeile aflate la menopauză. Pentru că la 80 de ani ai cancer de sân, la 70 ai cancer de colon, la 80 ai cancer pulmonar. Nu mai este cum ştiam noi, că după vârsta de 60 de ani făceai cancer. Cancerul era o boală pentru vârsta a treia, iar acum o întâlneşti şi până în 30 de ani. De un cancer pulmonar la persoană de până în 16 ani nu auzeai, iar acum sunt. Avem pacienţi cu cancer de sân la 17 ani, la 21 de ani, cancer cerebral la 26 de ani. N-auzeai aşa ceva înainte. Pe statistică, într-adevăr, după 2012 încoace a început să fie un aflux”, spune chimistul Iolanda Gheorghiu.

În ciuda eforturilor cercetătorilor, până în prezent nu se cunoaşte o cauză anume care duce către apariţia certă a cancerului. Acesta este şi motivul pentru care medicii oncologi insistă ca fiecare dintre noi să facă analize anuale care să determine măcar într-o fază incipientă prezenţa unei tumori. Însă pentru un diagnostic cert este bine ca pacientul să se adreseze unui specialist cu o bogată experienţă în imagistică.

Iolanda Gheorghiu, preşedinele Asociaţiei Pacienţilor Oncologi din România FOTO Diana Frîncu

Pentru ce tip de pacient este recomandată mamografia

Vorbind exclusiv despre cancerul de sân, maladie care are cel mai mare impact în rândul femeilor, este important să se poată face diferenţa între o mamografie şi o ecografie a sânului. Mamografia, susţine Iolanda Gheorghiu, se adresează în primul rând femeilor care au intrat la menopauză.

”Mamografia în cazul unei paciente de 20 de ani nu este relevantă şi asta nu se ştie. Multă lume nu înţelege de ce mamografia se recomandă să fie făcută după vârsta de 40 de ani. Asta spune toată lumea, inclusiv programul naţional, dar nu spune nimeni de ce nu se face sub 40 de ani. Ţesutul unei persoane care are menstră diferă total de cel al unei persoane la care menopauza este instalată. Ţesutul în perioadă premergătoare mensteri când este o afluenţă hormonală, face ca sânul să fie tare, apar noduli, ne şi doare şi chiar îi putem vedea. O ecografie este relevantă în acel moment, dar mamografia îţi va da rezultate fals pozitive. Mamografia este indicată după ce femeia este la menopauză pentru că atunci sânul este clar, curat, ţesutul îşi schimbă consistenţa şi poate fi citit. Nici în cazul în care ai implant nu poţi să faci mamografie indiferent de ce vârstă ai”, spune chimistul Iolanda Gheorghiu.

O altă diferenţă importantă între cele două metode de investigare este că mamografia este invazivă. ”Sânul se teşeşte atât de subţire până ce placa fotografică poate să citească. La ecografie stai liniştit, iar medicul merge doar cu sonda ca şi la ecografia abdominală. Mamografia este invazivă pentru lucrează cu radiaţii X, merge pe principiul radiografiei”, explică preşedintele APOR.

La fel de importantă în stabilirea diagnosticului de cancer la sân este pregătirea şi experienţa unui specialist în imagistică medicală. Ecografia sânului este un domeniu care se studiază separat de cea abdominală. Au fost cazuri, spune Iolanda Gheorghiu, când o pacientă a avut un diagnostic după ecografia sânului şi alt diagnostic după o mamografie.

”Răspunsul unui medic a fost că, dacă ecograful cu care s-a lucrat nu a avut doppler ceea ce s-a văzut a fi tumoare era un vas de sânge, iar femeia aceea a trăit un an întreg în tensiune şi cu teama acestui diagnostic. Nu spune nimeni că greşeşti cu bună ştiinţă, ci o faci pentru că nu ştii”, a concluzionat Iolanda Gheorgiu.