Soarta sutelor de dosare deschise pentru zădărnicirea combaterii bolilor. Cine va putea fi efectiv condamnat

Poliţia verifică respectarea măsurilor de prevenţie în perioada de situaţie de urgenţă

Din data de 16 martie 2020, zi în care în România a fost declarată stare de urgenţă, autorităţile au deschis peste 200 de dosare penale pe numele românilor care nu au respectat măsurile impuse în contextul pandemiei de coronavirus.

Astfel, persoanele care au părăsit domiciliul sau centrele de carantină, deşi aveau obligaţia să rămână în izolare 14 zile, s-au ales cu dosar penal pentru infracţiunea de ”zădărnicirea combaterii bolilor”.

Este mai degrabă o măsură de prevenţie, pentru că cele mai multe dintre aceste dosare nu vor ajunge în instanţă, ci vor fi clasate pe motiv că ”fapta nu există”, avertizează procurori şi avocaţi deopotrivă. 

Codul Penal în vigoare nu are prevederi clare cu privire la infracţiuni contra sănătăţii publice, cu atât mai puţin la o situaţie de pandemie.

Articolul 352 din Codul Penal cu privire la zădărnicirea combaterii bolilor are doar două alineate care nu acoperă întreaga plajă de situaţii potenţial ilegale.

Astfel, la alineatul 1 se specifică: ”Nerespectarea măsurilor privitoare la prevenirea sau combaterea bolilor infecto-contagioase, dacă a avut ca urmare răspândirea unei asemenea boli, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă. La alineatul al doilea se adaugă: ”Dacă fapta prevăzută în alin. (1) este săvârşită din culpă, pedeapsa este închisoarea de la o lună la 6 luni sau amenda”, conform Codului Penal.

Aşadar, conform legii în vigoare, o persoană este pasibilă de pedeapsă cu închisoare DACĂ a îmbolnăvit şi pe altcineva, iar anchetatorii trebuie să probeze acest aspect cu dovezi.

Cele mai multe dintre sutele de dosare pentru zădărnicirea combaterii bolilor, deschise doar în luna martie de Parchetele de pe lângă Judecătoriile din ţară, se referă la cetăţeni recent întorşi din ţări considerate de risc (China, Italia, Germania, Spania, Israel, Belgia etc) şi care nu au respectat perioada de 14 zile de izolare. Aceştia au fost depistaţi de către poliţişti sau jandarmi pe stradă, în magazine sau în mijloace de transport în comun. Este aproape imposibil într-o perioadă de pandemie să dovedeşti că persoana X a îmbolnăvit persoana Y atunci când a părăsit domiciliul.

De exemplu, Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploieşti a deschis un dosar penal pentru zădărnicirea combaterii bolilor pentru un cetăţean recent întors din Germania şi care a fost prins plimbându-se cu trenul pe ruta Ploieşti-Bucureşti.

Omul nu a fost testat pozitiv pentru Covid-19, era doar suspect pentru că se întorsese dintr-o ţară ”roşie”. Cum în lege scrie clar că fapta devine infracţiune DACĂ produce şi consecinţe, adică dacă există o infectare a unei a doua persoane, urmărirea penală rămâne fără obiect, iar dosarul va fi finalizat cu soluţie de netrimitere în judecată.

Cazul de la Spitalul ”Dimitrie Gerota” din Bucureşti

Pentru ca un rechizitoriu să poată ajunge în faţa judecătorului, procurorul de caz trebuie să arate că o persoană testată pozitiv COVID-19 a infectat cu intenţie sau din culpă o altă persoană prin contact direct.

Este cazul situaţiei de la Spitalul ”Dimitrie Gerota” din Bucureşti. Acolo, un fost ofiţer MAI depistat  pozitiv la COVID-19 a ascuns într-o primă fază că a călătorit într-o ţară de risc şi a infectat peste 30 de persoane, rude, asistenţi medicali şi medici. Culpa este clară şi mai mult ca sigur fostul ofiţer MAI va ajunge în faţa instanţei de judecată pentru că fapta sa a produs consecinţe.

Un al caz celebru este cel al pacientului pozitiv COVID-19, internat la spitalul ”Victor Babeş” din Bucureşti, care şi-a scos masca şi a început să scuipe medicii cu intenţia declarată de a-i îmbolnăvi şi pe ei. Deocamdată, nu există informaţii cu privire la infectarea unuia dintre medicii scuipaţi de către pacientul bolnav. Totuşi,  Emilian Imbri, managerul spitalului ”Victor Babeş” a declarat că, după ce pacientul va fi vindecat şi externat, va depune o plângere pe numele său.

Aşadar, pentru ca un dosar deschis pentru infracţiunea de zădărnicire a combaterii bolilor să fie deferit justiţiei cu şanse de a fi finalizat cu o condamnare pentru această faptă trebuie să întrunescă cel puţin trei condiţii concomitent: inculpatul să fi ştiut că suferă de o boală infectocontagioasă, în cazul de faţă COVID-19, să nu fi respectat măsurile de prevenţie şi să fi infectat şi o a doua persoană cu care să fi intrat în contact direct.