Secretele chimistului român care a sintetizat amfetamina şi a descoperit procesul de rafinare a petrolului, folosit la nivel mondial
0
Un savant extrem de prolific, chimistul român Lazăr Edeleanu a sintetizat substanţa cunoscută ulterior ca amfetamină şi a devenit cunoscut la nivel mondial pentru procesul de rafinare a petrolului cu bioxid de sulf lichid, folosit ulterior în întreaga lume. În tinereţe, Lazăr Edeleanu a muncit din greu pentru a-şi plăti studiile
Lazăr Edeleanu, aproape ajuns în uitare în România, este cunoscut în întreaga lume pentru descoperirea unei metode revoluţionare de prelucrare a ţiţeiului, folosită şi astăzi în diverse variante. Palmaresul savantului include 212 brevete de invenţii, nu doar în România, ci şi în SUA, Germania, Franţa, Austria, Suedia sau Olanda.
În timpul vieţii, a primit ordinul Regele Leopold al Belgiei, cu gradul de ofiţer (1906), a devenit membru al „Societăţii de Ştiinţe Naturale” din Moscova (1910), membru de onoare al „Institute of Petroleum Technologists” din Londra (1925), a primit medalia Theophilus Redwood pentru întreaga activitate ştiinţifică desfăşurată in domeniul chimiei analitice (1932) şi a fost numit consilier economic onorific al României în Germania (1932).
Toate aceste distincţii şi brevete încununează o muncă de excepţie şi o viaţă pe măsură.
O copilărie şi o tinereţe extrem de grea
Lazăr Edeleanu s-a născut la Bucureşti la 1 septembrie 1862, într-o familie numeroasă, a unui strungar, Şaie Edeleanu. În timpul copilăriei sale, familia se mută la Focşani, iar viitorul chimist dovedeşte la şcoală o aplecare excepţională spre ştiinţele exacte. Este motivul pentru care, la 12 ani, este trimis de părinţi înapoi la Bucureşti pentru a studia la Liceul „Sf. Sava“.
Liceanul are o adolescenţă chinuită, locuieşte într-un subsol aproape insalubru, iar pentru a se întreţine dă meditaţii. După ce a absolvit cu brio Bacalaureatul (1882), munceşte din greu timp de un an şi strânge banii pentru a-şi continua studiile.
Se înscrie la Universitatea Humboldt din Berlin, unde studiază chimia şi unde îi are ca dascăli pe cei mai renumiţi profesori ai vremii, printre care A.W. Hofmann, C.F. Rammelsberg si H.L. Helmholtz.
Descoperitorul amfetaminei
În anul 1887, Lazăr Edeleanu obţine titlul de doctor în chimie cu teza „Asupra unor derivaţi ai acizilor fenilmetacrilici şi fenilizobutirici", în cadrul căreia a sintetizat substanţa cu efect stimulator-excitant fenilizopropilamina devenită ulterior cunoscută drept amfetamina.
La acea vreme, chimistul nu a bănuit ce se va întâmpla cu substanţa şi a întrerupt experimentele pentru a se concentra pe alte descoperiri.
După 40 de ani, potenţialul psihostimulant al substanţei descoperită de Lazăr Edeleanu ajunge cunoscut în SUA. Alergologul american George Piness şi biochimistul Gordon A. Alles au sesizat efectul tămăduitor al amfetaminei şi produc un substitut mult mai eficient şi ieftin al celebrei efedrine, un medicament contra astmului produs din plante. Alles Gordon este şi cel care a dat numele medicamentului, „amfetamina“.
În prezent, amfetamina a dobândit o celebritate mondială. Este produsă în mod legal ca medicament şi ilegal ca drog în laboratoare clandestine, vândut sub diverse nume ca Speed, Pep, Crystal Meth, Ecstasy.
„Metoda Edeleanu“ de prelucrare a ţiţeiului
După universitate, chimistul român îşi concentrează cercetările în chimia rafinării şi chimizării petrolului.
Lucrează o perioadă la Londra, ca şef de lucrări la Royal Artilery College, timp în care face cercetări pentru obţinerea unui tip de mătase artificială neinflamabilă şi a unor coloranţi pe bază de oxazină.
La întoarcerea în ţară, este remarcat de chimistul Constantin I. Istrati, care l-a cooptat ca asistent şi apoi ca şef de lucrări la catedra de chimie organică a Facultăţii de Ştiinţe din Bucureşti. În 1897 este numit director al Laboratorului de Chimie din Serviciul Minelor, iar în 1906, şeful Laboratorului de Chimie al Institutului Geologic (înfiinţat în acel an) şi în acelaşi timp director al rafinăriei Vega din Ploieşti, aflată în proprietatea companiei germane Diskont.
În anul următor, 1907, face parte din comitetul de organizare al Congresului Petrolului de la Bucureşti şi publică împreună cu Ion Tănăsescu o importantă monografie „Studiul petrolului român - Proprietăţi fizice şi tehnice”.
În anul 1908 concepe cea mai însemnată dintre invenţiile lui, cunoscutul „procedeu Edeleanu”, constând în rafinarea produselor petrolifere cu bioxid de sulf lichid ca dizolvant selectiv, care asigura extragerea selectivă a hidrocarburilor aromatice (benzen, toluen, xilen etc.).
Procedeul a fost aplicat mai întîi experimental în România la Rafinăria Vega, apoi industrial în Franţa (la Rouen) şi ulterior în lumea întreagă.
Începand din 1910, Lazăr Edeleanu se stabileşte în Germania, unde s-a axat pe industrializarea procesului de rafinare a petrolului cu bioxid de sulf lichid. A fost şi director al unui important institut de cercetare, „Allgemeine Gesellschaft für Chemiche Industrie”, care, în onoarea inventatorului român, a primit numele de „Edeleanu Gesellschaft“. Acesta funcţionează şi în prezent în Frankfurt.
Această firmă a înregistrat în 1932 marca „Edeleanu” (reînnoită până în zilele noastre) - marcă pentru grupele de produse: hidrocarburi, carburanţi pentru motoare, uleiuri pentru transformator, uleiuri pentru întrerupătoare şi turbine, ulei alb, instalaţii şi elemente de instalaţii pentru îmbunătăţirea hidrocarburilor. În timpul regimului naţional-socialist din Germania, compania Edeleanu a fost cumpărată de firma Deutsche Erdöl-AG, iar ulterior a avut mai mulţi proprietari până în anul 2002 când a fost cumpărată de firma Uhde, aparţinând concernului ThyssenKrupp.
În anul 1960, existau 80 de „instalaţii Edeleanu” în diferite ţări ale lumii. „Procedeul Edeleanu a devenit şi este astăzi încă, sub forma multiplelor sale variante, procedeul de bază al fabricării uleiurilor de calitate superioară”, remarca savantul şi colegul de breaslă Costin D. Neniţescu.
Marele savant Eedeleanu a murit pe 7 aprilie 1941 la Bucureşti. Munca sa de cercetare şi întreaga sa viaţă au pus însă bazele unei industrii care învârte lumea şi milioane de dolari, prelucrarea petrolului.
Se încarcă comentariile...
