Secretele celui mai bogat român al tuturor timpurilor, scoase la lumină de săpăturile arheologice făcute într-o grădină istorică

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Primele săpături arheologice făcute în România într-o grădină istorică s-au realizat pe vastul domneniu al palatului ”Micul Trianon” de la Floreşti, judeţul Prahova.

 Arhitecţi, peisagişti şi artişti au reuşit să scoată la lumină alte secrete lăsate moştenire de cel mai bogat român al tuturor timpurilor, aşa cum este considerat prinţul Gheorghe Grigore Cantacuzino, supranumit Nababul.

Proiectul a fost coordonat de Fundaţia Cantacuzino, în spatele căreia se află, printre alţii, Irina Bossy Ghica Boulin, strănepoata Nababului. Săpăturile noninvasive din parcul din faţa ruinelor palatului de la Floreşti, încheiate joi, 29 august, au scos la lumină alei pietonale realizate în urmă cu mai bine de o sută de ani, dar şi vestigii de secol XVIII, pierdute cine ştie cum pe vastul domeniu.

”Ieri am încheiat oficial Şcoala de Vară de restaurare peisageră de la Domeniul Cantacuzino Floreşti.
În urma primelor săpături arheologice realizate în România într-o grădină istorică au fost descoperite nu una (aşa cum ne aşteptam şi ne doream!), ci trei alei realizate în urmă cu cel puţin un secol. Alături de ele am descoperit numeroase cahle, cioburi din vechi vasce mari de piatră, o scăriţă de şa din anii 1900, cioburi de farfurii englezeşti de secol XVIII, „gogonele” de cox şi o monedă din anii 1950”, se arată într-un comincat al Fundaţiei ”Domeniul Cantacuzino Floreşti”.

Potrivit reprezentanţilor fundaţiei, proiectul nu s-a rezumat doar la săpături arheologice, ci şi la inventarierea şi investigarea arborilor de pe tot domeniul.

”În acest scop s-a folosit în premieră (la Floreşti şi în Cişmigiu) o aplicaţie care stochează date cantitative şi calitative despre vegetaţia arboricolă. Tot în premieră s-au realizat şi intervenţii artistice «site-specific», non-invazive. S-a realizat un set de mobilier de grădină format din două scaune şi o masă, toate inspirate din arhitectura clădirilor de patrimoniu de pe domeniul istoric”, artată sursa citată.

Palatul de la Floreşti, construit la începutul secolului XX, ar fi putut fi cea mai valoroasă clădire din punct de vedere arhitectonic, din sud-estul ţării. Din păcate, prinţul Cantacuzino s-a stins din viaţă înainte ca imensul palat să fie finalizat. Construcţia are o poveste de dragoste în spate. Deşi s-a spus că prinţul a gândit acest proiect ca semn de preamărire, realitatea este uşor diferită. Palatul a fost dedicat soţiei sale, Catherine Cantacuzino, dovadă în acest sens sunt inţialele ”CC” ce pot fi văzute şi astăzi pe capitelurile coloanelor care au rezistat timpului.

Imagine indisponibilă

FOTO domeniul cantacuzino facebook.com/domeniulcantacuzino

”Palatul a beneficiat de o construcţie solidă şi modernă - beton armat, şină de cale ferată şi granit, sistem de încălzire centrală. Meşterii francezi au fost cei care au realizat edificiul în stilul eclectic francez, cu elemente rococo şi neoclasice. Micul Trianon de la Floreşti a fost construit din cărămidă, placată cu travertin, pe trei niveluri inegale, iar pe faţada sudică se mai păstrează un basorelief cu doi îngeri care poartă blazonul familiei. Impresionanta construcţie avea la parter 15 încăperi, dintre care o mare sală de onoare, cunoscută de la început ca Palatul Domniţei. Acesta ar fi urmat să fie ocupat de nepoata Nababului, Alice, fata celui de-al treilea fiul al său. Apoi, după moartea Nababului, moşia i-a revenit fiului acestuia, Mihai Cantacuzino, căsătorit cu Maruca Rosetti, ce avea să îi devină soţie lui George Enescu. Totuşi, Mihai nu s-a simţit atras de proiectul tatălui şi a abandonat moşia”, se arată pe site-ul domeniulcantacuzino.ro

Construcţia, parţial finalizată, a ajuns însă o ruină. Cutremurul din anul 1940, apoi războiul în timpul căruia soldaţii nemţi au luat tabla de cupru de pe acoperiş şi sobele de teracotă, apoi ruşii au furat tot ce mai era de valoare, au contribuit la distrugerea palatului. În cele din urmă, cutremurul din anul 1977 a produs şi mai mari pagube, acoperişul s-a prăbuşit, iar o parte dintre zidurile interioare au dispărut de parcă nici n-au fost. Iar la distrugerea aproape finală au contribuit hoţii care au furat tot ceea ce mai putea fi valorificat, dar în special cărămidă şi material de construcţii.Urmaşii Nababului au reuşit să reintre în proprietatea Micului Trianon, iar de ani buni se zbat să salveze ceea ce se mai poate, origanizând aici evenimente cultural şi sportive care au o triplă menire: reînvierea farmecului vremurilor de secol XIX, educarea publicului în spiritul ”a la francaise” şi strângerea de fonduri pentru conservarea ruinelor Micului Trianon.

Imagine indisponibilă

Arborii de pe domeniul Cantacuzino de la Floreşti au fost inspectaţi şi inventariaţi FOTO  facebook.com/domeniulcantacuzino

Este important de ştiut că Domeniul Cantacuzino de la Floreşti nu se rezumă doar la ruinele palatului. Ansamblul a fost gândit ca un întreg de arhitecţi şi peisagişti celebri în epocă, aduşi din Paris şi Viena. Totul trebuia să fie o copie a celor mai importane castele ale Franţei, care erau înconjurate de grădini şi parcuri atent concepute. Şi la Floreşti fusese amenajat un lac artificial, grădina avea un sistem de irigaţii cu apă trasă din râul Prahova, iar mobilierul din imensul parc era de asemenea în stil franţuzesc concepute de arhitecţii peisagişti Emil Pinard şi Karl Wilhelm Mayer (directorul Gradinilor Imperiale din Viena), care a lucrat mult în România, fiind printre altele şi cel care a conceput Parcul Cişmigiu din Bucureşti.


Te-ar putea interesa şi:

Amendă de 22.000 de euro pentru un bărbat care a fost în Londra cu o maşină 4x4. Ce trebuie să ştie şoferii din Europa

Ploieşti



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite