Schiţele lui Nicolae Grigorescu, câştigate de Primăria Câmpina după 11 ani de procese, vor fi expuse într-o mansardă
0
După ce juriştii Primăriei Câmpina s-au luptat 11 ani prin instanţe pentru a intra în posesia a 202 schiţe în creion, peniţă şi laviu ale lui Nicolae Grigorescu, vândute municipalităţii, în 1939, de către fiul pictorului, administraţia locală este din nou într-o situaţie ingrată. Pentru expunerea schiţelor, singura soluţie găsită a fost mansarda Casei Căsătoriilor din municipiu
În 2002, juristul Primăriei Câmpina, Paul Moldoveanu, a descoperit, printr-o întâmplare, informaţii despre schiţele cumpărate de municipalitate în 1939. Atunci, în lipsa unor condiţii adecvate pentru expunere, administraţia din Câmpina a împrumutat lucrările muzeului „Toma Stelian“ din Bucureşti, o fostă casă particulară donată statului de fostul ministru al justiţiei şi mare colecţionar de artă.
Muzeul „Toma Stelian“ a fost „nucleul“ viitorului Muzeu Naţional de Artă al Românei (MNAR), astfel că, în 1950, în timpul comunismului, lucrările au trecut în custodia MANR, unde sunt depozitate şi acum cele 202 schiţe.
Un proces de peste un deceniu
În cei 11 ani de la deschiderea acţiunii împotriva Ministerului Culturii şi MNAR, procesul a trecut prin fond, apel şi recurs, precum şi prin calea extraordinară de atac a contestaţiei în anulare, iar juriştii din Câmpina au obţinut inclusiv un titlu executoriu, pentru punere în posesie.
Abia în februarie 2013, Înalta Curte a dat câştig de cauză, încă o dată, Primăriei Câmpina, sentinţa fiind definitivă şi irevocabilă.
Schiţele, realizate în creion, peniţă şi laviu (tehnică de a colora monocrom prin tente cu tuş diluat), au fost vândute către primărie în 1939 cu 600.000 de lei de singurul moştenitor al lui Grigorescu, Gheorghe Grigorescu. Un expert din Bucureşti le-a evaluat, în 2002, la aproximativ un milion de euro. Între timp, valoarea acestora este posibil să fi crescut foarte mult.
Multe dintre schiţele în litigiu reprezintă portrete, studii pe tema carelor cu boi şi peisaje.
Unde să le expunem?
Cu procesul câştigat, primăria s-a trezit în faţa unei alte dileme. Tehnica în care sunt realizate cele 202 schiţe impune un regim strict: nu pot fi expuse decât pentru o perioadă scurtă de timp, şi doar prin rotaţie, pentru că lumina le poate degrada. De asemenea, au nevoie de condiţii speciale de umiditate, temperatură şi, bineînţeles, securitate.
De aceea, în condiţiile în care MNAR a impus administraţiei din Câmpina să ridice schiţele până la sfârşitul acestui an, în caz contrar acestea urmând să intre în patrimoniul naţional, ceea ce ar duce la pierderea lor definitivă, a pornit o cursă contra cronometru pentru găsirea unui spaţiu adecvat.
S-a încercat iniţial, ca prime variante, Castelul Hasdeu sau Casa memorială Nicolae Grigorescu din municipiu, dar directorii celor două muzee au motivat că nu au loc pentru schiţe.
Între timp, Primăria s-a gândit că singura soluţie este un proiect pe fonduri europene, în valoare de aproape 400.000 de lei, accesat prin Programul „Conservarea şi revitalizarea patrimoniului cultural şi natural”, care să rezolve problema spaţiului pentru depozitarea şi expunerea schiţelor.
În pripă, la ultima şedinţă de Consiliu Local, pentru că înscrierea la proiectul pe fonduri UE necesita o hotărâre de CL, primarul Horia Tiseanu a venit cu soluţia reamenajării mansardei Casei Căsătoriilor din municipiu, proiect care a inflamat spiritele pentru mai bine de o oră şi jumătate, dar care, într-un final, şi în lipsa unei alte soluţii, a trecut de vot la limită.
Aşa se face că, pentru a rămâne cu schiţele, dar şi cu banii europeni, Primăria Câmpina va expune valoroasele lucrări ale lui Nicolae Grigorescu într-un… muzeu-mansardă.
Pictorul Nicolae Grigorescu (1838 - 1907) şi-a trăit la Câmpina, împreună cu soţia, Maria Danciu, şi fiul său, Gheorghe Grigorescu, ultimii ani de viaţă, perioada 1904-1907, aici fiind şi ultimul său atelier.
Pe aceeaşi temă
Se încarcă comentariile...
