România lucrului prost făcut: hipodrom gol, o afacere de 53 de milioane de lei

Hipodromul Ploieşti, o adevărată mândrie a zonei în perioada comunistă, a fost modernizat cu 53,6 milioane de lei în toamna anului trecut, dar este nefolosit, nu produce bani, nu atrage nici investitori, nici proprietari de cai.

Proiectul de modernizare a hipodromului de la Ploieşti, în valoare totală de 53.625.346 de lei, fără TVA, a fost finalizat în toamna anului trecut, dar în prezent arena hipică încă nu şi-a găsit scopul: nu se organizează competiţii, iar proprietarii de cai nu se înghesuie să îşi „cazeze“ animalele acolo.

Unul dintre motivele invocate de administraţia locală este că acest sport şi-a pierdut tradiţia în România tocmai din lipsa infrastructurii, însă pasionaţii de hipism susţin că altele ar fi problemele: probleme cu pista şi preţuri prea mari comparativ cu condiţiile din grajduri.

Cine a plătit pentru hipodrom

Contractul pentru execuţia lucrărilor de modernizare a hipodromului din Ploieşti a fost semnat în anul 2014, pe vremea când primar al municipiului era Iulian Bădescu, în prezent condamnat pe fond, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la patru ani de închisoare cu executare într-un dosar de corupţie.

Sursele de finanţare au fost în proporţie 50 la sută fonduri europene, cealaltă jumătate din sumă fiind asigurată de la bugetul local al municipiului Ploieşti. Termenul de finalizare a lucrărilor de execuţie, conform contractului, a fost de 12 luni de la data semnării actelor. Cum acest termen a fost depăşit, Primăria Ploieşti a ajuns să suporte 80 la sută din valoarea proiectului, pentru că au intervenit penalizările de întârziere. Licitaţia pentru modernizarea Hipodromului din Ploieşti a fost câştigată de SC Construcţii Erbaşu SA şi SC Total Strada SRL.

Noile grajduri de la Hipodrom oferă 219 locuri, dar caii sunt încă aşteptaţi să vină  FOTO Diana Frîncu

Au renunţat la heliport

Hipodromul de la Ploieşti se întinde pe o suprafaţă de 20 de hectare, iar modernizarea bazei sportive a implicat demolarea tuturor clădirilor vechi, de la grajduri până la tribune, aflate într-o avansată stare de degradare. Practic, doar poarta de la intrarea principală, care este considerată monument, a rămas în picioare în urma lucrărilor de modernizare.

Astfel a fost construită o nouă clădire a tribunelor pentru public, cu 1.387 de locuri, care cuprinde, în afară de gradenele pentru urmărirea curselor, o sală destinată pariorilor, spaţii pentru restaurant şi cafenele, dar şi spaţiile tehnice necesare pentru pregătirea curselor, monitorizarea şi jurizarea lor.

Tot în cadrul complexului sportiv au fost amenajate trei parcări, de 219 locuri, un cabinet veterinar, hangare pentru furaje şi pentru deşeuri, o clădire administrativă, ronduri de mers şi prezentare şi, evident, drumuri de acces.

Mare provocare a fost modernizarea  celor două piste, una de trap şi una de  galop, dar şi construirea celor şapte grajduri (27 de boxe fiecare), cu 189 de locuri, unde ar fi trebuit cazaţi caii şi în afara programului de competiţii. În primă fază, proiectul conţinea mult mai multe dotări, inclusiv un heliport şi o parcare supraetajată. S-a renunţat însă la aceste construcţii, pentru a diminua costurile proiectului. Hipodromul a fost inaugurat în octombrie 2016 şi încă de atunci au fost invocate o serie de probleme nerezolvate nici până acum, motiv pentru care întreg complexul hipic de la Ploieşti este aproape pustiu, activitatea sportivă de aici fiind una aproape inexistentă.

Problemele pistei de trap

După inaugurarea cu mare fast a Hipodromului Ploieşti, autorităţile au realizat că se confruntă cu o mare problemă. Pista de trap nu era omologată, prin urmare nu putea fi introdusă într-un circuit oficial al competiţiilor internaţionale.

Mai mult, autorităţile locale nici măcar nu ştiau la acea dată ce instituţie din România era abilitată să dea ok-ul pentru pista de trap. După mai multe poticneli, a avut loc şi omologarea, după ce la Hipodromul de la Ploieşti s-a deplasat o comisie din care au făcut parte reprezentanţi ai Clubului Sportiv Municipal Ploieşti, ai Agenţiei Naţionale de Zootehnie, ai crescătorilor de cai atât de stat, cât şi din mediul privat, precum şi ai constructorului, care a constatat că pista îndeplineşte toate condiţiile de calitate pentru a fi omologată.

Dacă la prima vedere totul părea frumos, nou, pentru experţii în hipism pista s-a arătat a fi un dezastru. Suprafaţa de alergare nu era deloc sigură nici pentru cai, nici pentru driver (conducător de atelaj într-o cursă de trap), şi asta pentru că ultimul strat de nisip fusese contaminat cu pietre din stratul interior, iar în timpul galopului puteau apărea accidente serioase.

Driverii invocă probleme mari la pista de trap din cauza pietrelor care sar în galopul cailor  FOTO Diana Frîncu

S-a luat legătura din nou cu reprezentantul constructorului pentru a remedia problema. Pista a fost refăcută în luna februarie a acestui an, dar în zadar. Pietrele tot sar şi lovesc atât calul, cât şi driver-ul, astfel că Primăria Ploieşti caută în prezent soluţii.

Cursă anulată

O altă problemă ţine de lipsa proprietarilor de cai calificaţi pentru a participa la cursele oficiale de trap. Primăria Ploieşti nu a putut organiza până în prezent o primă competiţie oficială, din lipsă de participanţi.

Planificată pentru duminică, 30 aprilie 2017, Reuniunea de Trap „Premiul Sfântul Gheorghe“ nu a mai avut loc din cauza lipsei unui număr minim de cai necesari pentru organizarea a cel puţin patru curse, conform Regulamentului de trap întocmit de Agenţia Naţională pentru Zootehnie. La reuniune şi-au manifestat intenţia de a-şi înscrie caii proprietari din Bulgaria, dar Agenţia Naţională pentru Zootehnie nu a primit certificatele de export temporar, astfel că nu a aprobat participarea trăpaşilor de la Sud de Dunăre, anunţa Clubul Sportiv Municipal Ploieşti într-un comunicat de presă, cu doar patru zile înainte de competiţie.

Adio, investitori!

Toate aceste probleme atrag după sine altele. Dacă nu sunt curse, publicul nu vine, iar investitorii interesaţi să închirieze spaţiile destinate restaurantului, cafenelelor şi caselor de pariuri întârzie să apară, astfel că hipodromul nu produce bani pentru bugetul local.

Complexul nu este deocamdată profitabil nici măcar pentru închirierea grajdurilor. Din cele 189 de boxe, doar 26 sunt ocupate, dar Claudiu Coman, şeful complexului hipic, spune că se poartă negocieri intense cu proprietarii de cai. „Primăria Ploieşti a decis organizarea unei licitaţii publice în vederea angajării unei societăţi pentru expertizarea pistei de trap. Trebuie verificat dacă s-au respectat cantităţile de materiale prevăzute în contract. Din păcate nu s-a prezentat nimeni la această licitaţie. Totuşi, duminică (n.r. - 28 mai) este posibil să avem o cursă la hipodrom, dar deocamdată strângem caii să vedem dacă vom avea suficienţi. Este nevoie de cel puţin 20 de cai participanţi pentru a putea organiza cursa“, a declarat Claudiu Coman, şeful complexului hipic.

Chiria unei boxe

În prezent, un proprietar care îşi aduce calul la Ploieşti plăteşte 450 de lei pe lună, chiria unei boxe, iar în acest preţ intră cazare, utilităţi, loc pentru depozitarea furajelor şi ridicarea dejecţiilor, la care se adaugă 220 de lei pe lună, cât este tariful aprobat pentru folosirea pistei pentru antrenamentul zilnic.