Românce trecute de prima tinereţe, seduse şi şantajate de un egiptean care le-a pus să se filmeze în poziţii obscene

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Foto Arhivă/ Shutterstock
Foto Arhivă/ Shutterstock

Un cetăţean arab a reuşit să păcălească 23 de femei din România şi să le stoarcă de bani prin folosirea unor identităţi false pe Facebook. Bărbatul a fost condamnat la 16 ani şi 8 luni de închisoare.

Bărbatul (egiptean născut în Irak) are 33 de ani, iar legăturile sale cu România au început în anul 2012 când a cunoscut-o pe femeia cu care s-a şi căsătorit în acelaşi an. Cei doi s-au cunoscut într-o staţiune turistică din Egipt, după ce în prealabil au conversat pe o reţea de socializare timp de un an. În perioada 2012-2019, inculpatul a locuit pentru perioade determinate de timp în România împreună cu soţia sa, în baza unor permise temporare de şedere emise de Inspectoratul General pentru Imigrări, deprinzând în acest mod cunoştinţe de limba română.

Cercetările efectuate în cauză au relevat că, începând cu anul 2015, inculpatul a început să manifeste preocupări pentru un anumit gen de activitate infracţională de natură a-i genera venituri consistente în timp. 

“Astfel, inculpatul, prin folosirea unor identităţi false în mediul virtual, în speţă pe reţeaua de socializare Facebook , a iniţiat conversaţii cu mai multe persoane de sex femeiesc din diferite localităţi de pe teritoriul României, cu scopul de a le determina să efectueze acte sau gesturi sexuale în faţa camerei web, iar, ulterior, să înregistreze imagini compromiţătoare cu acestea şi să le solicite diferite sume de bani pentru a nu divulga acele date membrilor de familie sau cunoştinţelor”, se arată în considerentele deciziei nr. 505/2020 pronunţate în iunie 2020 de Curtea de Apel Ploieşti (rolii.ro).
 

Poza într-un tip sentimental, gata de o relaţie romantică

Individul îşi alegea victimele cu atenţie. Căuta, de obicei, persoane cu vârsta cuprinsă între 50 şi 60 ani, cu un anumit statut profesional şi cu o stare vulnerabilă din punct de vedere emoţional, însă aborda şi persoane mai tinere, şi se arăta interesat de relaţii amoroase cu acestea. 

“li s-a prezentat ca o persoană maleabilă, cu un anumit statut social, dispusă să se implice sentimental, urmărind şi reuşind, în acest mod, să le câştige încrederea. Astfel, inculpatul lua cunoştinţă despre situaţia financiară a fiecărei victime şi a familiei acesteia şi despre posibilitatea concretă de a-i remite ulterior sumele de bani solicitate ca urmare a actelor de constrângere psihică exercitate asupra acestora”, se mai arată în considerentele deziziei citate. 

După ce femeile se ataşau de acesta, le determina să apară în ipostaze cu caracter explicit sexual în faţa webcam-ului şi să efectueze diferite acte obscene cu caracter sexual, pe care le înregistra cu o aplicaţie de pe calculatorul său.
 

Înregistrările erau folosite pentru a le constrânge mai apoi pe victime să-i plătească diferite sume de bani, sub ameninţarea divulgării lor, obţinând astfel venituri importante. 
 

“Acţiunile inculpatului de constrângere au avut aptitudinea să suprime sau chiar să restrângă libertatea sau capacitatea de autodeterminare ale persoanelor vătămate (prin convorbiri telefonice, discuţii în mediul virtual, cu divulgarea prin asigurarea posibilităţii de accesare a imaginilor cu caracter obscen, de către persoane din anturajul victimelor, pe reţeaua de socializare Facebook şi canalul Youtube ), aşa încât să le silească la urmarea conduitei impuse de inculpat – remiterea în mod injust a unor sume consistente de bani, în schimbul păstrării informaţiilor/imaginilor compromiţătoare şi nedivulgarea acestora către terţe personae”, se mai arată în considerentele deciziei citate.

“Imoralitatea este condamnată şi supusă oprobiului public”

Cercetările efectuate în cauză au demonstrat săvârşirea de către inculpat a unui număr de 23 infracţiuni de şantaj în formă continuată, existând totodată indicii cu privire la comiterea şi a altor infracţiuni de acest gen care au făcut obiectul unor soluţii de disjungere.

Deşi nu prezintă relevanţă sub aspectul consumării infracţiunii de şantaj, instanţa a mai constatat un aspect: majoritatea victimelor nu au putut reacţiona şi opune rezistenţă eficace pretenţiilor inculpatului, sens în care s-au conformat solicitărilor acestuia de a-i remite sume importante de bani.
 

Când trecea la şantaj, individul le reproşa victimelor sale (în urma actelor la care au fost incitate chiar de către el prin efectuarea tot de acte imorale) că “imoralitatea este condamnată şi supusă oprobiului public”.

    

“Acţiunile de constrângere exercitate de către inculpat au avut ca urmare imediată crearea unor stări de temere şi alarmare a victimelor, adică o îngrădire a libertăţii psihice a acestora de a acţiona după voinţa proprie, iar între acţiunile inculpatului şi urmările produse există legătură de cauzalitate, sub aspectul laturii subiective, inculpatul acţionând cu intenţie directă, calificată prin scop (…) urmărind să determine victimele să îi remită în mod injust diferite sume de bani”, se mai arată în decizia citată.

Cum şi-a motivat bărbatul faptele

În instanţă bărbatul a invocat în etapa judecăţii boala de care suferea tatăl său, care ar fi fost motivul determinant al săvârşirii infracţiunilor cercetate. 

În realitate, bărbatul avea unele datorii de plătit către cetăţenii de origine egipteană pe care îi indica ca destinatari ai sumelor expediate de către victime.
 

“Tot astfel, inculpatul nu a avut niciun loc de muncă în România sau în ţara sa de cetăţenie, susţinerile sale referitor la un contract de colaborare cu o firmă de turism nefiind dovedite, iar, dacă ar fi fost obligat potrivit tradiţiilor naţionale la susţinerea financiară a tratamentelor tatălui, potrivit aceloraşi tradiţii şi cutume, ar fi trebuit să găsească o sursă de venit legală şi nu să recurgă la activităţi ilicite, căci, aşa cum inculpatul le-a reproşat victimelor sale, în urma actelor la care au fost incitate chiar de către el prin efectuarea tot de acte imorale, imoralitatea este condamnată şi supusă oprobiului public”, se mai arată în decizia Curţii de Apel Ploieşti (rolii.ro).
 

 Vă recomandăm să mai citiţi:  

EXCLUSIV A umblat două zile cu cadavrul copilului în maşină. Tatăl, acuzat că a comis crima cu premeditare

 Soţul Steluţei Cătăniciu, angajat de lux la Hidroelectrica, a vândut acţiuni de 675.000 de lei firmei „unui prieten”

Ploieşti



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite