„Regele” fraudelor informatice: un ploieştean a furat sume uriaşe cu o ştampilă falsă şi cu mult tupeu

Publicat: 30.09.2020 16:51

Ultima actualizare: 02.08.2022 19:36

Albert Mihăilescu (tricou alb)

Albert Mihăilescu, un ploieştean de doar 26 de ani, este considerat de către procurori unul dintre cei mai inteligenţi şarlatani cibernetici din România. În doar câţiva ani, a reuşit să cheltuie averile unor cetăţeni nevinovaţi, profitând de breşele de securitate din bănci.

Cunoscând sistemul bancar din interior, el însuşi lucrând la un moment dat în domeniu, Albert Mihăilescu a reuşit doar în baza unor împuternici notariale falsificate să transfere zeci de mii de euro din contul unor clienţi în contul unor complici fără să stârnească suspiciunea funcţionarilor.

Şcolit de un cetăţen moldovean de la care a şi obţinut o carte de identitate şi un permis de conducere falsificate, Albert şi-a comandat de pe internet ştampile şi timbre folosite de notari. S-a folosit de o adresă de mail falsă, cu numele unui notariat real, şi a comandat de la o societate specializată în realizarea de instrumente de lucru pentru notari cele necesare pentru măsluierea documentelor de care avea nevoie. Cu un model de procura notarială găsită pe internet, pe care a aplicat ştampila şi timbrul fals s-a prezentat la bancă şi a început să fure bani în neştire.

Îşi cunoştea victimele şi ştia câţi bani au în cont, dar şi datele lor de identitate. Una dintre ele a fost femeia de la care mama lui Albert a cumpărat o casă. Şi-a însoţit atunci mama la notar unde a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare şi aşa a aflat contul, sucursala bancară, datele de identitate ale prorpietarului de cont. Informaţiile acestea, dar şi procura notarială falsificată pe care a prezentat-o Mihăilescu au fost suficiente pentru ca funcţionarul bancar să transfere din contul femeii 32.000 de euro în alt cont la care tânărul avea acces. Banii obţinuţi astfel îi împărţea cu prietenii săi. Cât de uşor poţi avea acces la contul unei alte persoane reiese din interceptările telefonice prezentate de procurorii DIICOT în rechizitoriu. Mihăilescu şi-a pus o prietenă să sune la call centerul unei sucursale bancare şi să se recomande titulara de cont. Operatorul i-a oferit toate datele de care mai avea nevoie pentru a intra în posesia banilor.

„Vă mulţumesc. Identificarea a fost făcută cu succes”

”Operator: Spuneţi-mi numele dumneavoastră complet şi data naşterii, vă rog.

XX: XXX.. Operator: Da.

XX: doi...alo mă auziţi?

Operator: Da

XX: 24 martie 78

Operator: Comunicaţi-mi în ce unitate v-aţi deschis contul XXX vă rog.

XX: în ………..,

Operator: Să îmi comunicaţi şi depozitul unde l-aţi deschis şi moneda acestuia.

XX: Euro!

Operator: Şi unde l-aţi deschis?

XX: în sucursala mare Ploieşti.

Operator: Vă mulţumesc. Identificarea a fost făcută cu succes”.

Nu este nici pe departe singura faptă de acest fel în spatele căreia să se ascundă Albert Mihăilescu. Cunoscând toate aceste breşe de securitate din bănci, tânărul ploieştean a reuşit să-şi cumpere prin intermediul unei aplicaţii de internet banking o maşină de lux, Maserati GrandTurismo GT, emiţând un bilet la ordin pentru care nu avea acoperire în cont. Ulterior şi-a folosit maşina de lux ca gaj pentru a obţine un împrumut.

Prin acelaşi sistem şi-a cumpărat inclusiv pachete turistice. A reuşit să intre tot printr-o şarlatanie în posesia cardului unui bărbat căruia i-a cheituit în doar câteva ore toţi banii din cont, 113.144 lei. A fost prins în flagrant în cele din urmă şi trimis în judecată. Are pe rol o serie de dosare la instanţele din Bucureşti şi Prahova, fiind acuzat de o listă lungă de infracţiuni, cele mai multe din domeniul fraudei şi falsului infromatic. Pe 21 septembrie, Albert Mihăilescu a fost condamnat la cinci ani şi trei luni de închisoare, dar mai are în faza de judecată şi alte dosare. Printre victimele sale se află persoane fizice, IFN-uri, o clinică medicală, dar şi una dintre cele mai mari bănci din România.