Psihiatrul care tratează bolnavi psihic în stare gravă cu muzică. Cum funcţionează terapia şi ce piesă a formaţiei Deep Purple face minuni pentru psihic

Psihiatrul care tratează bolnavi psihic în stare gravă cu muzică. Cum funcţionează terapia şi ce piesă a formaţiei Deep Purple face minuni pentru psihic

Medicul Adrian Căpşună susţine lunar concerte de muzică terapeutică la Filarmonica din Ploieşti

Spitalul de Psihiatrie Voila din Câmpina, judeţul Prahova, va demara din luna februarie un proiect special prin care pacienţii vor fi trataţi prin muzicoterapie în cadrul unui program dezvoltat de medicul Adrian Eugen Căpşună, doctor în psihiatrie.

Ştiri pe aceeaşi temă

Medicul a făcut o serie de experimente în timpul realizării doctoratului şi a observat cum persoanele diagnosticate cu schizofrenie au reacţionat pozitiv la auzul muzicii religioase. În plus, cu ajutorul unui anumit tip de muzică, extrem de ritmată, pacienţii cu oligofrenie, cărora le este imposibil să comunice cu exteriorul şi să înţeleagă ceea ce li se comunică, au putut fi disciplinaţi cu marşuri militare.

Medicul Adrian Căpşună suţine că meloterapia are indicaţii atât în afecţiunile psihicului, de la depresii şi obsesii până la tulburări de personalitate şi chiar întârzieri mintale, dar şi în afecţiuni ale organelor interne. Hipertensiunea, susţine medicul Căpşună, poate fi vindecată prin muzică şi chiar o banală durere de dinţi.

„Muzica ce se foloseşte în terapie nu este diferită de muzica pe care o ascultăm noi în general. Ea este aceeaşi. Numai că în funcţie de anumite componente de armonie, de contrapunct, care sunt elemente de arhitectură, poate să fie folosită în scop de tratament.

În cazul pacienţilor cu oligofrenie, care nu este o boală psihică, ci o anomalie psihică, oamenii au capacităţile mentale, intelectuale mai puţin dezvoltate. Uneori sunt atât de puţin dezvoltaţi încât nu ai canale de comunicare cu ei, nu înţeleg ce le spui, atunci poţi să-i disciplinezi, să le faci un îndreptar în viaţa de zi cu zi folosind marşurile, iar reacţia lor este una afavorabilă. Dacă până atunci este dezordonat şi n-ai cum să te înţelegi cu el, îi pui un marş şi el începe să înţeleagă prin muzică ce vrei tu de la el. Şi atunci tu îl coordonezi.

Tu îi spui fă aia, dar pe fondul muzical, pentru că îi şi faci ordine în procesele lui haotice, în atenţia lui, în capacitatea de a se fixa asupra mimicii tale, asupra gesticii tale (...). Schizofrenia este una dintre bolile extrem de grave ale psihiatriei. Printre simptomele de bază ale schizofreniei se află tocirea afectivă, adică omul se răceşte, nu mai vibrează, nu mai are emoţii, nu mai are sentimete, se abrutizează, nu mai are sensibilitate, emotivitate. Când făceam studii pentru doctoratul meu în tratamentul muzicii în schizofrenie, foloseam printre altele muzică religioasă creştină. Fondul muzical conta, textul putea să fie în altă limbă. Nu înţelegeau despre ce este vobra.

Am avut surpriza extraordinar de plăcută să văd pacienţi cu schizofrenie care altfel erau stane de piatră, nu rezonau la nimic, mimica lor nu mai spunea mare lucru, privirea la fel, nu puteau să plângă, nu puteau să râdă, ca în momentul în care ascultau o astfel de muzică vedeam cum faţa lor se schimbă, se umanizează, trăiau muzica şi începeau să lăcrimeze. Cu alte cuvinte, şi aici este un mister, ei îşi mai păstrau din afectivitate, dar era sporulată, acoperită, ca şi cum este Pământul care în centru are magma, iar în jur învelişul”, a explicat dr. Adrian Căpşună.

Acesta a precizat că nu doar muzica cultă sau religioasă poate fi folosită în meloterapie, ci şi muzia rock, disco sau de jazz, iar printre artiştii contemporani folosiţi în programul special de către psihiatru este John Lord, membru al trupei Deep Purple.


Formaţia Deep Purple, în concert în România FOTO Adevărul

„«Lazy» de la Deep Purple, de exemplu, are motive de muzică de jazz. Acolo acţionează prin efectul dinamogen în sensul obişnuit înţeles. Având viteza mare, muzica se infiltrează, se insinuează în sine ca om şi atunci te face şi pe tine să devii mai activ, prin faptul că are sunete care se repetă, sunt stimulante şi îţi creşte gradul de vigilitate”, spune psihiatrul.

Un alt gen de muzică folosit în tratarea insomniilor este cea de flaut care are un efect hipnoinductor şi este chiar indicată în cazul problemelor de somn la copiii nou născuţi.


„Vedeţi, muzica printre atributele ei are frumosul. Ceea ce a remarcat foarte bine la vremea respectivă Rossini când spunea - şi acum citez din memorie - că scopul muzicii este acela de a încânta. Te încântă ceva frumos. De ani de zile se face o confuzie extraordinar de mare care este şi rodul ignoranţei, dar şi rodul relei voinţe: estetica urâtului. Cum adică frumuseţea urâtului? Nu există aşa ceva pentru că sunt calităţi deosebite.

Niciodată din frumos nu poate să apară urât aşa cum din urât nu poate să apară frumos. De exemplu din apa de izvor niciodată nu va ţâşni lapte. Estetica urâtului este o antinomie, este ilogic. Muzica prin faptul că scopul ei este să încânte se leagă strâns de frumuseţe de estetică. Şi atunci ca formă de tratament în fel de fel de boli există estetoterapia, adică terapia prin furmos. Poate fi întâlnită şi în versuri sau în arta plastică se pot şi combina aceste lucruri. Muzica în ultimă instanţă nu are nevoie de absolut nimic, de nicio altă formă artisitcă, nici de cuvânt, de nimic.

Ea singură acţionează prin calităţile sale intrinseci. În muzica dramatică, opera, acolo ai libretul, textul, tenorul sau soprana, corul şi muzica. Ei, nici acolo să ştiţi că muzica nu are nevoie de cuvânt. Efectul general poate să fie ameliorat, dar nu cuvântul sau proza îi creşte valoarea, ceea ce nu este valabil în sens invers. Muzica poate să crească calitatea cuvântului. De aceea există clipurile. O muzică bună poate să facă un clip valoros, când el nu valorează nimic luat separat. Imaginea are de câştigat de pe urma muzicii, la fel şi cuvântul. Muzica nu este doar un pansament pentru suflet. Muzica, meloterapia, melterapia cum vreţi să-i spuneţi se adresează nu numai sufletului, spiritului, ci şi trupului, deci şi părţii somatice.

De aceea meloterapia este folosită nu numai în tratarea tulburărilor psihice, are indicaţii şi în toate disciplinele medicale. De exemplu în disciplina de boli interne unde are efect favorabil pe o boală care nu este una a psihiatriei, pe hipertensiunea arterială. (...) Muzica se insinuează pe neştiute, ca şi versurile. Ca şi cuvântul, care prin calităţile lui se insinuează, muzica cu atât mai mult te acaparează şi te transformă”, explică medicul influenţele extraordinare ale muzicii asupra omului.

Medicul Adrian Căpşună a ţinut să precizeze că meloterapia nu exclude tratamentul medicamentos.

Psihiatrul de la Spitalul Voila susţine lunar concerte cu sala plină la Filarmonica “Paul Constantinescu” de la Ploieşti.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările