Primăria Câmpina a câştigat procesul prin care cere, de peste un deceniu, 202 lucrări ale lui Grigorescu

Primăria Câmpina a câştigat procesul prin care cere, de peste un deceniu, 202 lucrări ale lui Grigorescu

Multe dintre schiţele cerute de Primăria Câmpina reprezintă una dintre temele favorite ale lui Grigorescu, care cu boi, aşa cum este şi acest desen, datat 1885 - 1895, aflat în depozitele Muzeului Naţional de Artă al României. FOTO cimec.ro

Juriştii Primăriei Câmpina au încercat timp de 11 ani să intre în posesia a 202 schiţe în creion, peniţă şi laviu care i-au aparţinut lui Nicolae Grigorescu. Lucrările au fost vândute municipalităţii, în 1939, de către fiul pictorului

Ştiri pe aceeaşi temă

Lucrările sunt în depozitele Muzeului Naţional de Artă, după ce au fost luate în custodie de această instituţie în 1950.

În 2002, Primăria Câmpina a dat în judecată atât Ministerul Culturii cât şi muzeul, iar toate instanţele, inclusiv Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, au dat câştig de cauză administraţiei locale cu obligaţia de a restitui lucrările.

În 11 ani, procesul a trecut prin fond, apel şi recurs, precum şi prin calea extraordinară de atac a contestaţiei în anulare, iar juriştii din Câmpina au obţinut inclusiv un titlu executoriu.

Punerea în aplicare a acestuia a fost constestată de Ministerul Culturii şi Muzeul de Artă, iar procesul a parcurs din nou toate etapele procesuale şi a ajuns la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

În şedinţa din 12 februarie, Înalta Curte a respins cererea de suspendare a executării silite, înaintată de Muzeul Naţional de Artă şi a dat câştig de cauză, încă o dată, Câmpinei, sentinţa fiind definitivă şi irevocabilă.

Realizate în creion, peniţă şi laviu (tehnică de a colora monocrom prin tente cu tuş diluat), schiţele au un regim special. Nu pot fi expuse decât pentru o perioadă scurtă de timp, şi doar prin rotaţie, pentru că lumina le poate degrada.

În eventualitatea în care lucrările se vor întoarce la Câmpina, accesibilitatea publicului la aceste schiţe ar putea fi extrem de rară. Cum Muzeul „Nicolae Grigorescu“ nu este în proprietatea municipalităţii, ci a Consiliului Judeţean, şansa ca schiţele să fie expuse în casa memorială este destul de redusă.

Schiţele, vândute în 1939 cu 600.000 de lei de singurul moştenitor al lui Grigorescu au fost evaluate, în 2002, la aproximativ un milion de euro, de către un expert din Bucureşti. Între timp, valoarea acestora este posibil să fi crescut foarte mult.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: