Povestea bisericii călătoare de la Jercălăi. Construită în Mureş, a fost mutată la Castelul Bran şi apoi strămutată în Prahova, pentru că devenise bodegă

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Monument istoric de o mare frumuseţe, biserica de lemn a Mănăstirii Jercălăi din Prahova, are o poveste fascinantă: construită la Luieriu, în Mureş, a fost dăruită Reginei Maria, care a mutat-o la Bran. Lăsată de izbelişte după 1947 şi folosită mai mult ca bodegă, biserica în formă de corabie a fost demontată, strămutată şi reasamblată în Prahova, la Mănăstirea Jercălăi

Pe dealurile din apropierea oraşului prahovean Urlaţi, ascunsă privirilor, dar deschisă sufletelor care ştiu să caute, se află o mănăstire spre care îşi fac drum credincioşii care au nevoie de sfaturi şi alinare. O icoană a Maicii Domnului, adusă de la Sfântul Mormânt, despre care se spune că este făcătoare de minuni, şi Sfintele Moaşte de la Betleem sunt doar câteva motive de pelerinaj. Una dintre marile comori ale Mănăstirii Jercălăi este biserica de lemn, de o frumuseţe aparte şi cu o istorie zbuciumată şi fascinantă.

Nu a fost dintotdeauna pe aceste meleaguri, ba chiar a făcut un „drum“ lung până în Prahova. Cunoscută sub numele de Biserica de lemn Luieriu este considerată, pe bună dreptate, una dintre bisericile călătoare ale Transilvaniei.

De la Reghin la Bran

Biserica a fost ridicată în 1731 de comunitatea de satul Luieriu-Reghin, din judeţul Mureş, mai exact de iobagii din localitate, aşa cum se precizează în fişa monumentului. Biserica emblematică pentru arta transilvăneană a servit vreme de două secole ca lăcaş de rugăciune credincioşilor din satul Luieriu. După ce şi-a construit o biserică de zid, obştea satului a dăruit-o pe cea de lemn Familiei Regale, pentru Castelul Bran, în vecinătatea căruia a fost strămutată, de Regina Maria, în anul 1932.

În timpul cât a stat la Bran, a fost numită Biserica de lemn a Castelului, însă nu şi-a mai îndeplinit destinaţia de loc de slujbe şi închinăciune, deşi primeşte hramul „Sfânta Maria“, având doar un rol estetic-decorativ.

Transportată în Prahova

După 1947, când castelul a fost transformat în muzeu, neîngrjită, biserica începe să se degradeze şi se spune că oamenii începuseră să folosească prispa pentru a bea şi chefui. A fost observată la timp de patriarhul Iustinian care face demersurile pentru mutarea bisericii la Mănăstirea Jercălăi din Schitul Cricov – Prahova, a cărei biserică se ruinase. La mutarea bisericii a contribuit şi patriarhul Teoctist, astfel că în primăvara anului 1956, biserica a fost demontată, transportată şi reasamblată la Cricov, în preajma ruinelor vechii biserici de zid a Schitului, pe altarul căreia a fost aşezată o cruce mare de piatră cu o vechime de 400 de ani, adusă din părţile Dobrogei.

biserica jercalai foto wikipedia

Frumoasa biserică din lemn are o istorie egitată. FOTO wikipedia / Bogdan Ilieş

Aşezată în noul loc, a fost resfinţită de patriarhul Teoctist pe 8 noiembrie 1956 şi primeşte şi hramul „Sfinţii Mihail şi Gavriil“, potrivit istoriei mănăstirii consemnată pe manastirea-jercalai.com.

Biserica are formă de corabie

Bisericuţa din lemn în formă de corabie, cu turlă zveltă, pridvor la bază şi prispă pe latura sudică se remarcă prin armonia desăvârşită a proportiilor şi frumuseţea picturii interioare de mare valoare artistică. Pictura este compusă din două straturi, cel iniţial din 1731, pictură în tempera, care s-a păstrat pe catapeteasmă şi pe boltă, şi cel de-al doilea strat de pe pereţii laterali, din anul 1838, executat în ulei, după cum spune pisania aflată în naos.

Iniţial, biserica avea o formă simplă, fără pridvor şi turn clopotniţă. Într-o altă etapă, în urma unor lucrări de renovare din secolul al XIX-lea a fost adăugată prispa, mai largă în dreptul întrării în biserică ce se face pe latura de sud, prin pridvor. Deasupra părţii lărgite a prispei este amplasat turnul clopotniţă, care prin forma lui aduce aminte de biserica de lemn din Săcalu de Pădure, localitate învecinată cu localitatea de origine a bisericii.

Datele tehnice arată că biserica este realizată din lemn, pe temelie şi soclu din piatră brută,  în formă de navă, compartimentată în altar, naos şi pronaos. Are o turlă cu partea superioară foarte înaltă, ţuguiată, care serveşte şi post de clopotniţă.

Pridvorul este susţinut de stâlpi, pe jumătate deschis. Pe partea dreaptă sud, biserica are un ceardac prispă susţinut de stâlpi din lemn, acoperit de streaşina largă a acoperişului din şindrilă.

După cele două cutremure din anii 1977 şi 1986 s-au refăcut vârful turlei bisericii şi acoperişul, precum şi lucrări de consolidare. În 1980 s-au realizat şi lucrări de consolidare a lemnului, tratându-se de carii, s-a restaurat catapeteasma şi pronaosul, iar biserica a fost dotată cu încălzire pentru protejarea picturii de la degradare.

manastirea jercalai foto wikipedia

Fragment din pictura interioară. FOTO wikipedia / Bogdan Ilieş

Decorul pictat al bisericii, aşa cum poate fi văzut în zilele noastre este rezultatul muncii a mai multor zugravi. Pictată iniţial de un anonim, biserica a primit un nou „veşmânt“ pictat în jurul anului 1838 de pictorul Condrat cu scene precum Adam şi Eva în jurul pomului oprit, Dreapta judecată, episoade din viaţa lui Isus Hristos, Jerfa lui Avram, Învierea lui Lazăr, Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorului, Naşterea Precistei sau Buna Vestire.

Şi în prezent biserica face obiectul unor lucrări de tratare si conservare a lemnului vechi de peste 280 de ani din partea superioară, dar şi de restaurare a picturii.

Vă mai recomandăm

Secretele ţuicii de Bertea, cea mai premiată băutură românească – reţeta folosită de moşnenii prahoveni pentru a obţine gustul desăvârşit

Salina Slănic, cea mai mare din Europa şi locul cu cel mai pur aer de pe planetă. Până la ce adâncime se poate ajunge cu „colivia“ în miezul pământului
 

Ploieşti



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite