Ploieşti: Ioan Bălcinoiu a scris istoria Casei de Cultură a Sindicatelor din Ploieşti

De la instructor de teatru la Buzău, bărbatul a ajuns în 1975 directorul Casei de Cultură a Sindicatelor din Ploieşti, post pe care încă în mai ocupă, graţie capacităţii sale de a organiza spectacole pe gustul publicului ploieştean

Bucurându-se de un mare succes nu numai în Buzău, ci şi în Ploieşti, Ioan a decis să vină la Ploieşti, unde a coordonat, pentru cinci ani, activitatea Clubului Combinatului Chimic din Valea Călugărească, iar apoi a ajuns şi la Clubul Combinatului Brazi.

În 1975, Ioan Bălcinoiu a preluat conducerea Casei de Cultură a Sindicatelor din Ploieşti, un loc de referinţă pentru toate spectacolele vremii dar şi un punct de întâlnire al iubitorilor de artă.

Ioan a organizat foarte multe spectacole la Sindicate, dar spune că anumite genuri de evenimente şi-au pierdut în timp succesul la public. „Aveam cu foarte mulţi ani în urmă operetă la matineu şi seara, iar oamenii mă sunau neîncetat ca să mă întrebe cine joacă. Acum acest gen de spectacol nu mai reuşeşte să atragă nici jumătate de sală", explică directorul.

Omul sfinţeşte locul

În cei peste 30 de ani de activitate la Casa de Cultură a Sindicatelor, Ioan s-a implicat activ în tot ce ţine de activitatea artistică şi a reuşit să facă din Sindicate un loc preferat nu numai de iubitorii de spectacole de teatru ci şi de dans sau chiar de cititori, aici existând şi o bibliotecă cu peste 70.000 de volume.

Bărbatul nu se vede făcând altceva decât să organizeze spectacole, în ciuda vârstei sale înaintate. „Activitatea artistică are o încărcătură extraordinară, există multe preocupări pentru actul cultural-artistic din partea ploieştenilor. Sunt bucuros că am avut ocazia să lucrez cu renumite teatre din ţară, cum ar fi Teatrul Giuleşti, sau să ajut la punerea în scenă a unor piese colosale, precum «Zbor deasupra unui cuib de cuci», cu Piersic sau marele succes de anul acesta, spectacolul «Revizorul» la care sala de spectacol, cu toate cele peste 700 de locuriale sale, a fost plină de spectatori.

Chiar dacă activitatea mea în teatru a rămas un pic în umbră, pentru că nu am mers pe acest drum, cele mai mari satisfacţii pe care le-am avut de-a lungul anilor au fost în activitatea artistică în care m-am implicat la Casa de Cultură a Sindicatelor", spune Ioan Bălcinoiu.

Colaboratori de seamă

La iniţiativa sa, în urmă cu peste 20 de ani s-a înfiinţat Ansamblul Folcloric „Chindia" a Casei de Cultură a Sindicatelor din Ploieşti. Trupa de dansatori a avut, în timp, foarte mulţi coregrafi şi coordonatori, unii mai buni ca alţii.

Pentru dansurile populare au fost cooptaţi maeştrii Gheorge Ştefan, Marin Barbu, iar în prezent coregrafia trupei este asigurată de Constantin Dogaru. Unul dintre cei care au avut un cuvând greu de spus în Ansamblul „Chindia" a fost însă instructorul de dans Theodor Vasilescu, care a rămas bun prieten cu Ioan şi pentru care directorul a purtat întreaga sa existenţă o admiraţie profundă.

 „Artistul emerit Theodor Vasilescu este cel care mi-a rămas în sufelt. La un mare spectacol, unde făcea montări pentru deschiderea unui festival mondial de dans l-am cunoscut şi ne-am apropiat foarte mult. Era un pedagog extraordinar şi un om foarte apropiat de dansatorii săi", îşi aminteşte Bălcinoiu.

Întrebări şi răspunsuri

Cum aţi început cariera artistică?

I.B.: Ca instructor de teatru, am fost laureatul Festivalului Bienal „I.L.Caragiale", iar apoi am coordonat activitatea unei case de cultură din Buzău, începând cu anul 1953. În acelaşi an, am  participat la un concurs judeţean organizat la Ploieşti, la care am venit alături de 40 de dansatori, având de înfruntat un juriu ciudat. Unul dintre membrii juriului, Alexandru Tomescu, fiind impresionat de noi, le-a spus celorlalţi că marele premiu ar trebui să ajungă la noi. Lucru care de altfel s-a şi întâmplat, trupa de dans din Bisoca fiind premiată cu locul I.

Cum aţi debutat ca instructor de teatru?

I.B.: Prima piesă pe care am pus-o în scenă a fost „Bărbatul fără opinci", însă, de-a lungul carierei mele de instructor de teatru am avut ocazia să lucreze la numeroase alte piese. Mm mai colaborat şi la punerea în scenă a spctacolelor „Eu, Mircea Voievod", „Dulapul" sau „Marele fluviu îşi adună apele".

Ce-i place:

Ioan Bălcinoiu este, după cum spune el, un bucătar foarte bun, care nu ratează nicio ocazie pentru a găti familiei, fie că este vorba de un eveniment important sau o simplă masă de duminică. Specialitatea bărbatului sunt sarmalele, de aceea toţi membrii familiei dau fuga la masă când aud că este vorba despre celebrele sărmăluţe gătite de Ioan.

Ce nu-i place:

„Nu-mi place minciuna, de aceea cu copiii mei şi eu şi soţia am fost întotdeauna extrem de apropiaţi, ne spunem mereu realizările şi eşecurile. Am ales acest lucru pentru că de obicei oamenii sunt judecaţi după felul în care se comportă cu semenii lor şi mai ales în funcţie de sinceritatea lor", explică Ioan

PROFIL

NĂSCUT:
14 septembrie 1933, Buzău

STUDII:

Şcoala Populară de Arte

FAMILIE:
Căsătorit, are 2 copii şi o nepoţică