Ploieşti: Inna Marinescu este îngerul păzitor al actorilor ploieşteni
0
De la visul de a deveni actriţă, Inna a ajuns să fie sufleur la teatrul ploieştean. Nu regretă alegerea făcută, pentru că, după 24 de ani în care a suflat actorilor textele pieselor, a strâns foarte multe amintiri frumoase alături de ei.
Inna visa în adolescenţă să fie actriţă, însă,
firea ei emotivă a împiedicat-o să ajungă acolo. „La un spectacol festiv de 1
mai cum erau pe vremuri aveam de spus nişte versuri, dar când a început spectacolul i-am spus coordonatorului că nu
mai apar pentru că nu mai ştiam ce aveam de spus. Când trebuia să urc pe scenă
simţeam că mi se taie picioarele”, explică Inna.
Totuşi, domeniul artistic nu
era unul total necunoscut pentru ea care juca în spectacole la amatori, chiar
şi la teatru, dar mai mult făcând figuraţie. În 1985 a aflat de un post de
sufleur vacant la teatrul ploieştean şi s-a decis pe loc să-şi încerce şansa.
Odată luat examenul, Inna şi-a intrat rapid în mână, mai ales că lucra acum
cu actorii consacraţi ai trupei
ploieştene.
De la idee, la spectacol
Inna spune că cea mai dificilă parte a unui
spectacol este cea de început, când rolul ei este destul de important. „Trebuie să suflu aproape tot,
dar apoi, încet, încet, fiecare actor învaţă textul şi la un moment dat nu mai
este nevoie să le spun eu nimic. Uşor nu este, concentrarea e foarte mare, se
poate întâmpla oricui să uite o replică, dar mulţi actori fac artificii pentru
a ieşi din astfel de situaţii”, spune sufleoarea.
De-a lungul timpului, Inna a
lucrat alături de mari artişti ploieşteni şi nu numai, Corneliu Revent,Lupu
Buznea,Raluca Zamfirescu,Lucia Stefanescu,Eusebiu Stefanescu,Mihai Coada,Andrei
Vasluianu,Roxana Moravek,Mircea Albulescu,Margareta Pogonat,Andrei Zaharescu,Constantin
Cojocaru ,Nicolaie Urs şi multi alţii. De asemenea, ea a colaborat cu regizori
mari ai scenei româneşti ,cum ar fii Alexandru Dabija,Radu Afrim,Alexander Hausvater,Cristian Juncu.
Bucuria meseriei
Unele din textele pe care trebuia să le sufle
actorilor, Inna deja le ştia pe derost . Într-o deplasare, cu spectacolul “Domide
contraatacă” textul după care sufla
fusese uitat la teatru. Totuşi, ca actorii să fie liniştiţi a luat un dosar cu
altceva în el şi, când a fost nevoie, a suflat din memorie. „Am lucrat cu
actori talentaţi, iar faptul că se mai uită câte ceva sunt doar nişte
accidente”, spune Inna.
Mai mult, ea a reuşit întotdeauna să creeze o conexiune
între ea şi actorii de pe scenă. Îşi aminteşte cum, când se juca piesa „Trei
surori”, un spectacol de neuitat, în regia genialului Aureliu Manea, actorul
Lupu Buzna, mai în vârstă, avea câteva vorbe pe care nu era chip să şi le
amintească. Aşa că, la fiecare cuvânt care îi scăpa, Inna doar îi făcea un semn
şi actorul imediat îşi amintea cuvântul uitat. „Sunt obişnuită cu vocea lor, cu
intonaţia, iar dacă observ că acestea se schimbă ştiu că ceva nu este în
regulă, iar atunci intervin”, explică sufleoarea.
Meserie din generaţie în generaţie
Inna spune că un mare spijin l-a primit, de-a lungul timpului, de la o colegă de-a sa, Angelica, pe care a găsit-o în teatru atunci când ea s-a angajat. Angelica a învăţat-o primele noţiuni, mai ales că avea deja 30 de ani de experienţă. Pentru că este o meserie frumoasă, care merită dusă mai departe şi Inna a oferit din secretele unui sufleur desăvârşit mai tinerei sale colege. „S-au jucat spectacole şi în condiţii foarte grele, în vremurile demult apuse când sălile erau îngheţate,cum a fost la Casa de Cultură din Plopeni unde ,peste costumele din spectacol, actorii au pus paltoanele personale, dar am avut parte şi de multe bucurii. Meseria mea este aproape de viaţa artistică pe care mi-am dorit-o şi am fericirea de a face ceea ce-mi place.”, mai spune Inna.
Întrebări şi răspunsuri
Ce alte joburi aţi avut înainte de a ajunge la teatru?
I.M.: Am terminat liceul în 1971 şi am fost recepţioneră la un hotel din Câmpina, o perioadă am lucrat la Protecţia Plantelor şi apoi la Cablul Românesc. Când am auzit de concursul de la teatru pentru postul de sufleur m-am gândit să încerc şi eu.
Care sunt cele mai mari satisfacţii ale meseriei?
I.M.: Am lucrat cu regizori şi mari actori ai scenei româneşti şi am participat la festivaluri, turnee prin toată ţara. Pe vremuri era foarte frumos, plecam în turneu şi stăteam câte două săptămâni, ne comportam ca în familie. De fapt suntem o familie numeroasă şi minunată.
CE-I PLACE
“Mă pricep sa fac ceva croitorie şi destul de bine la tricotat, iar acum fac şi pe zugravul, pentru că m-am decis să-mi zugrăvesc singură casa”, spune Inna.
CE NU-I PLACE
„Nu-mi place răutatea oamenilor şi urăsc pe cei care lovesc animalele. Iubesc aceste fiinţe minunate,am două caţeluse comunitare,cu care împart casa de 13 ani”, explică Inna Marinescu.
PROFIL
Născută
18 iunie 1951, Ploieşti
Studii
Liceul Teoretic „Nichita Stănescu”
Familie
Nu este căsătorită
Se încarcă comentariile...
