Ploieşti: Constantin Ciocan, campionul pe două roţi
0
Este în lumea ciclismului ploieştean încă de la naşterea secţiei de profil în cadrul clubului Petrolul, în 1959.
Pasiunea pentru ciclism a încolţit în sufletul lui Constantin Ciocan în anul 1953, când a văzut caravana multicoloră a sportivilor participanţi la o cursă Bucureşti – Câmpina şi retur. „Eram la bunici în Câmpina, aveam zece ani, şi mi-am dorit să fac ciclism. În 1959, când s-a înfiinţat secţia la clubul Petrolul, am fost în prima generaţie care a început şi după numai doi ani am ieşit multiplu campion naţional de juniori“, îşi aminteşte Constantin Ciocan, cel care avea să cunoască o mulţime de satisfacţii în acest sport.
n 1962 a fost cooptat în lotul naţional, în 1963 a mers la campionatele mondiale din Belgia, în 1964 a intrat în prima echipă de seniori şi a participat la campionatele din Franţa, unde a ieşit pe locul 4, şi tot atunci a fost şi la Olimpiadă. „Viaţa de ciclist nu poţi să o compari cu nimic altceva. Tot timpul am fost în viaţa sportivă, deşi e şi greu, cu deplasări, cu cantonamente... Dar am putut să fac şi studiile, să continui şi viaţa intelectuală, ca să spun aşa. E un exemplu pe care îl dau şi elevilor mei. Eu am un singur băiat, care are două licenţe, face sport de performanţă şi e şi antrenor în acelaşi timp“, spune Constantin Ciocan.
Cât despre sacrificii, dacă îţi place cu adevărat ceea ce faci, te sacrifici. Adică nu ai voie să pierzi nopţi, trebuie să ai mese regulate să duci o viaţă sportivă şi să tragi la antrenamente. „Atâta timp cât faci sportul din dragoste şi ai un ţel, şi vii şi în prima parte a clasamentului, e bine, eşti pe drumul cel bun“, explică maestrul, care în cariera de sportiv s-a întrecut cu nume sonore în domeniu.
Adversari de valoare
„Am concurat cu Eddie Merckx trei ani de zile, cu sportivi de mare clasă, care au făcut rezultate ca profesionişti. La amatori eram cu ei la egal, când au trecut dincolo au avut alt statut, alţi bani, alte servicii. Noi am rămas la nivelul de amatori, deşi aveam valoare de profesionişti. Cu foarte mulţi sportivi am concurat eu personal şi eram mult mai bun decât ei, care au trecut la profesionişti şi au făcut rezultate“, mărturiseşte campionul.
La vârsta de 30 de ani, Constantin Ciocan a trecut în tabăra antrenorilor, la clubul Petrolul, şi imediat au apărut rezultatele. „Cu copii pe care i-am iniţiat, într-un an de zile am câştigat şi la copii 12-14 ani, şi la juniori. E extraordinar să urci un copil, să-l faci să ajungă campion. Când câştigă un copil de-al tău eşti nemaipomenit de fericit, parcă ai concura tu. Suntem multipli campioni naţionali“, spune antrenorul.
Profil
NĂSCUT
28 iulie 1943, Câmpina
STUDII
Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport
EXPERIENŢĂ
De 50 de ani activează în domeniul ciclismului
FAMILIE
Căsătorit, are un băiat
Întrebări şi răspunsuri
Aţi avut idoli în acest sport?
Da. Au fost fraţii Şandru din Breaza, Constantin Dumitrescu, de la Băicoi, respectiv Ploieşti, oameni şi sportivi deosebiţi.
Vin copiii la ciclism?
Ei vin, dar nu avem cum să-i luăm pe toţi. Pe cei mai buni îi recrutăm, dar suntem limitaţi din cauza problemelor materiale. Suntem solicitaţi la concursuri internaţionale, dar din cauza banilor nu putem ieşi.
Cum e cu sponsorizarea în acest sport?
Le mulţumesc domnilor Adrian Moroianu, de la Calliope, Mircea Dumitrescu, de la Orion Construct, şi domnului Petrache, de la Romplast, pentru suportul acordat. Ne-au ajutat mult că nu prea avem sponsori.
Ce faceţi în timpul liber?
Timpul liber pentru mine e ciclismul.
Ce-i place
Întotdeauna toamna mă impresionează plăcut. Când ieşi pe şosea şi vezi cum apare schimbarea culorii pădurilor, când vezi frunza ruginită... Chiar dacă nu ies cu băieţii la antrenament, îmi place să ies cu maşina pe şosea să fac o plimbare.
Ce nu-i place
Nu-mi place când e frig, când e timpul urât, când plouă, când conducerea clubului nu mă înţelege în ceea ce doresc eu, adică să am tot timpul echipament frumos la sportivi şi totul optim pentru antrenamente, ca să alunece totul, să fie frumos.
Se încarcă comentariile...
