Peştera lui Bogdan, destinaţia secretă de pe Valea Prahovei: loc de refugiu pentru haiduci şi urşi
0O destinaţie foarte puţin cunoscută, dar extrem de spectaculoasă, Peştera lui Bogdan este „preferată“ de temerari, urşi şi lilieci, iar în trecut era loc de refugiu pentru haiduci
Frumuseţile Bucegilor se lasă greu descoperite, însă aventurile temerarilor sunt răsplătite pe deplin. Este şi cazul Peşterii lui Bogdan, una dintre frumuseţile puţin cunoscute ale munţilor, aflată la o distanţă rezonabilă atât de Sinaia, Buşteni, cât şi de Muntele Piatra Arsă sau Babele.
Peştera este denumită astfel în semn de omagiu pentru alpinistul Nicolae Bogdan, „Năluca munţilor“ care, la începutul secolului al XX-lea, a întreprins numeroase ascensiuni în Bucegi. Peştera a fost semnalată pentru prima data în 1884, de către fostul stareţ al mănăstirii Sinaia, arhimandritul Nifon şi se spune că, pe la 1882, era loc de refugiu al haiducilor, zona fiind o imensă pustietate.
Cum se poate ajunge la peşteră
Peştera lui Bogdan este poziţionată în Masivul Piatra Arsă, la o altitudine de 1020 de metri şi 6-7 km de Sinaia. Se poate ajunge la ea din Buşteni - Poiana Ţapului, pe traseul care duce spre Stâna Regală, şi, apoi, pe un drum forestier nemarcat, Valea Babei, dar „format“ din marcajele naturale, o potecă din copaci căzuţi. Drumul duce deasupra unei vechi cariere de calcar, iar la câţiva paşi în dreapta, ascunsă în sălbăticia pădurii, este Peştera lui Bogdan. Intrarea în peşteră se află chiar la limita pădurii, nefiind vizibilă din carieră.
În anul 1958, Academia Română a dispus închiderea carierei de piatră de calcar, tocmai pentru a proteja acest monument natural ameninţat cu prăbuşirea în urma exploatărilor din zonă, astfel că şi turiştii din prezent se pot bucura de frumuseţea acesteia.
Peştera cu strălucire de diamant
Situată între cele două foste exploatări de piatră de calcar, peştera are la intrare o înălţime de 4 metri şi o lăţime de 3 metri, iar în interior o lungime de 46 metri, având ramificaţii şi înălţimi ce pot atinge 10 metri.
Temerarii care pătrund în interior vor fi fermecaţi de faptul că, deşi nu are stalactite şi stalagmite, peştera are unele formaţiuni concreţionare şi draperii foarte frumoase. Formele ciudate şi extravagante sunt create de calcarul foarte moale numit montmilch-ul (laptele de piatră). De asemenea, fiind îmbrăcată în calcar şi puţin umedă, capătă o strălucire de diamant.
Grota principală este foarte spaţioasă, lată de aproximativ 15 metri. Speologii o caracterizează ca o peşteră descendentă şi avertizează turiştii ca, în cazul în care sunt interesaţi să o exploreze să aibă grijă la podeaua foarte alunecoasă. Cu toate acestea, peştera este lipsită de cursuri de apă.
Peştera lui Bogdan are în apropiere alte două cavităţi, Peştera Mică şi Peştera Tunelul Apelor, mai puţin spectaculoase şi mai greu accesibile pentru turiştii obişnuiţi.
Vă mai recomandăm
Povestea cabanei Mălăieşti, primul adăpost construit în Bucegi în urmă cu peste 130 de ani
Măcar o dată în viaţă: pe cărări de munte, de la Buşteni la cabana Mălăieşti
Cele mai uşoare trasee montane din Bucegi, potrivite şi pentru cei mici
La pas prin Bucegi. Aventură liniştită pe creste şi văi, de la Sinaia la Peştera Ialomiţei
Se încarcă comentariile...
