Misterul oglinzilor veneţiene de la Peleş. Cum au fost transportate la Sinaia oglinzile cu o înălţime de peste trei metri, lucrate în atelierele de la Murano

Printre cele aproximativ 60.000 de obiecte de artă de la Castelul Peleş din Sinaia se numără şi şase oglinzi veneţiene, lucrate de maeştrii din insula Murano. Cu înălţimi de peste trei metri, obiectele au făcut o lungă călătorie până la Sinaia pe apă, cu trenul şi în care cu fân

Peleşul, reşedinţa regală de la Sinaia, construită la comanda regelui Carol I, în perioada 1875-1914, poartă amprenta, în cea mai mare parte, a contribuţiilor arhitecţilor şi artiştilor austrieci şi germani. Trendurile vremii în arhitectura exterioară cât şi în cea interioară, l-au determinat pe rege să apeleze şi la specialiştii italieni, cunoscuţi ca artişti desăvârşiţi şi antreprenori în construcţii, cu mare experienţă.

Crescut şi educat într-un mediu în care artiştii erau bineveniţi şi unde arta era preţuită, preferinţa lui Carol I pentru patria Renaşterii, Italia, este cât se poate de naturală.

Potrivit muzeografilor de la Castelul Peleş, Carol I studiase cu pasiune în tinereţe istoria artei şi încă din anul 1856, efectuează o călătorie în nordul Italiei, unde va vizita Veneţia, Genova şi Milano. Mai târziu, împreună cu Regina Elisabeta vor revedea peninsula în timpul vacanţelor, dar şi cu ocazia unor vizite oficiale: în anul 1883 la Genova, în 1891 la Monza, în anul 1892 la Milano, în perioada 1892-1893 la Pallanza. În 1896 călătoresc la Veneţia, în anul 1900 la Fiume, iar în anul 1906 la Lugano. Adesea, în perioadele estivale, perechea regală frecventa renumita staţiune balneară, Abazzia, în apropierea graniţei austro-italiene, aflată astăzi pe teritoriu croat.

Arta italiană prezentă în pictură, sculptură, obiecte decorative

Sunt doar câteva motive pentru care regele Carol I va iniţia, încă din primii ani de domnie achiziţionarea de lucrări de artă plastică şi decorativă din Italia. În dorinţa de a-şi constitui propria colecţie de vechi maeştri, regele face apel la un prieten, împătimit colecţionar şi un fin expert în artă, Felix Bamberg (1820-1893).
Pasionat de fenomenul artelor plastice, Bamberg a frecventat marile vânzări de tablouri de la Paris, Londra şi din Italia, de pe urma cărora, în final a beneficiat şi regele României.

Prin intermediul lui Bamberg, în calitate de colecţionar, nu doar de intermediar, Carol I achiziţionează lucrări semnificative, din secolul al XV-lea, primând şcolile din Florenţa, Veneţia, Roma, dar şi lucrări mai târzii, din secolele al XVI-lea - al XVIII-lea, de şcoală genoveză, napoletană şi siciliană. Colecţia regală Carol I însumează 214 lucrări de mari maeştri europeni, între care mai mult de jumătate o reprezintă pictura italiană.

Astfel, pictura italiană este reprezentată la Peleş de cópii după celebri artişti renascentişti: Fillippo Lippi, Rafael, Tiţian, Tintoreto, realizări admirabile ale pictorilor de la sfârşitul secolului al XIX-lea, dar şi lucrări originale semnate de autori de şcoală Correggio şi de pictoriţa florentină, Agnese Dolci.

Sculptura este reprezentată de Raffaello Romanelli şi Aristide Petrilli. Arta ceramicii italiene, marcată de importanţa unei tehnici consacrate pe plan european, tehnica majolicii, este exemplificată prin vase, platouri, servicii de ceai, create în perioada secolelor al XVI-lea – al XIX-lea. Manufacturile din Italia – Faenza, Torelli, Capodimonte, Richard Ginori, Alberto Issel din Genova etc. au fost apreciate de către perechea suveranilor români. Mobilierul italian este prezent prin cassone florentine, cabinete, scaune lombarde şi tip Savonarolla, dulapuri, fotolii veneţiene şi toscane, cuprinse între secolul al XVI-lea până la sfârşitul secolului al XIX-lea, cu rol important în amenajarea ambientului neo-renascentist al reşedinţei regale de la Sinaia.

Salonul Oglinzilor aminteşte de una din camerele din Palatul Dogilor

De asemenea, arta italiană a devenit o prezenţă şi în proiectul arhitectural al castelului Peleş, mai ales după sosirea lui Karel Liman la Sinaia, în calitate de arhitect-şef, între anii 1896-1914.

Creaţiile artizanilor veneţieni, comori ale artei renascentiste, împodobeau palatele nobilimii dintr-un areal ce cuprindea vestul Europei, de la palatul lui Henric III, până la Constantinopol, la curtea lui Soliman I Magnificul.

Regele Carol I, iubitor de frumos şi colecţionar avizat, nu a rămas indiferent în faţa farmecului exercitat de candelabrele, oglinzile, aplicele de lumină şi vasele cu forme elaborate, într-o gamă coloristică variată, lucrate în laguna veneţiană şi a ales piese de mare strălucire, comori născute din alchimia miraculoasă de piatră, foc şi creativitate umană, care să confere personalitate interioarelor fastuoase, în stil Neorenaştere italiană, ale reşedinţei de la Sinaia. De altfel, printre cele mai spectaculoase colecţiile de artă italiană de la Peleş sunt piesele din sticla veneţiană, de la Murano, manufactură a cărei celebritate în tehnica de prelucrare şi colorare a pieselor a trecut graniţele europene.

Astfel, Salonul Florentin, iniţial „marele salon“ de la parter, cea mai importantă sală pentru recepţii, dar şi Holul de Onoare, principala sală de primire a castelului, şi coridoarele sale adiacente beneficiază de aportul decorativ al unor candelabre cu patruzeci şi două de braţe şi al unor oglinzi ample, cu forme sofisticate, cu frontoane şi profilări, încadrate de aplice de lumină, toate ornamentate cu florile şi frunzele grădinilor mediteraneene, executate cu o uimitoare virtuozitate din sticlă colorată şi gravate cu medalioane reprezentând scene mitologice.

În Salonul Florentin, uşile turnate în bronz amintesc prin decor şi somptuozitate de arta inegalabilă a Florenţei. Ancadramentele uşilor şi impozantul şemineu din marmură Paonazzo se inspiră după celebrul monument funerar al familiei Medici.

Realizată în aceeaşi perioadă, după planurile lui Karel Liman, Sala coloanelor sau a oglinzilor este rezultatul recompartimentării corpului de sud al castelului prin realizarea sălilor de recepţie. 

FOTO - Oglindă şi aplice de lumină Atelier Murano, circa 1908. Înălţime 320 cm, lăţime 165 cm. Aplica are dimenisunile 90/50 cm. Este un ansamblul decorativ în stil baroc italian, constituit din oglinda sprijinită pe consolă şi încadrată de aplice de lumină, cu un efect deosebit, de fast şi somptuozitate. Tehnicile de decorare la cald, modelarea şi lucrul cu pensa, au fost combinate în mod fericit cu gravarea şi şlefuirea. FOTO catalogul „Arta italiană la Castelul Peleş“

În locul zidurilor groase care susţineau turnul s-a conceput un sistem de bolte-arcuri şi coloane ionice, iar prin instalarea oglinzilor mari din cristal veneţian, s-a obţinut efectul de trompe l’oeil, amplificând astfel perspectiva încăperii. Sala aminteşte prin motivele decorative de una dintre încăperile palatului Dogilor din Veneţia, potrivit cataloagelor de artă ale Muzeului Peleş.

Cum au fost transportate oglinzile veneţiene

În deceniile cuprinse între cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi începutul celui de-al XX-lea, arta sticlei evoluează prin descoperiri ale chimiştilor, care au dus la extinderea imensă a variantelor coloristice şi prin posibilitatea juxtapunerii de tehnici, care lărgeşte gama mijloacelor de expresie. Începând de la cristallo, inventat în secolul al XV-lea de Angelo Barovier şi până la cele mai sofisticate combinaţii de forme şi culori ale epocii moderne, artizanii veneţieni au creat obiecte de o înaltă calitate estetică şi o mare varietate vizuală.

Din această serie fac parte şi cele şase oglinzi veneţiene de cristal de la Peleş care împodobesc Sala coloanelor sau Sala oglinzilor, una dintre camerele de recepţie ale castelului. Dimensiunile acestora sunt impresionante, de la minimum trei metri înălţime până la cinci metri, cea mai mare dintre ele, toate realizate din câte o foaie.

Delicate şi extrem de fragile au pus reale probleme de transport, o provocare chiar şi pentru zilele noastre dacă ne gândim la distanţă şi structură. Potrivit muzeografilor de la Castelul Peleş, oglinzile realizate în Veneţia pentru Castelul Peleş au fost transportate pe Dunăre cu vaporul, în cutii speciale, până la Brăila, din Brăila până la Sinaia cu trenul, iar din gara Sinaia până la Castelul Peleş au fost transportate în care cu fân trase de boi.

Castelul Peleş adăposteşte aproximativ 60.000 de obiecte de artă care fie au fost moştenite, fie achiziţionate pe parcursul domniei sau primite în dar de la diverse oficialităţi care au trecut pragul castelului. Castelul a fost gândit ca muzeu şi vizitat, doar la parter, încă de pe vremea regelui Carol I. Vizitatorii plăteau o taxă, iar banii erau folosiţi pentru ajutarea săracilor de către regina Elisabeta. Interesant este şi că suprapapucii se purtau încă de pe vremea lui Carol I ca să protejeze covoarele.

Vă mai recomandăm

Curiozităţile turiştilor despre reşedinţa regală de la Peleş: „Cât cântăreşte Peleşul? Are piscină? Pielea de Cordoba făcea molii?“ / „Dacă armura completă cal şi călăreţ cântăreşte în jur de 100 kg, cu ce viteza se deplasa calul?“, „Din cauza pielii de Cordoba aveau molii?“, „La ce foloseau camera de odihnă după baie, oboseau când se spălau?, „Castelul are piscină?“ sunt doar câteva dintre curiozităţile turiştilor despre Castelul Peleş, fosta reşedinţa de vară a Familiei Regale Române.

Regina Maria şi legenda neştiută a parfumului ei unic de violete indiene. Esenţa preţioasă „apare“ la Pelişor în iulie, în preajma datei morţii Reginei. Un parfum exotic, de violete indiene, îşi face în fiecare an „apariţia“ la Castelul Pelişor din Sinaia, în luna iulie, în preajma datei în care Regina Maria a murit, în Salonul de Aur al castelului. „Nu este o invenţie, este un fenomen ezoteric pe care nu putem să-l gestionăm şi nici să-l explicăm“, spun muzeografii Peleşului.

Zece secrete ale Castelului Peleş. Ce au îngropat meşterii la temelia superbei construcţii din Sinaia şi cât a costat apartamentul Împăratului Franz Joseph. Castelul Peleş este considerat cea mai importantă clădire istorică din România, având caracter de unicat. Prin valoarea sa istorică şi artistică, rămâne unul dintre cele mai importante şi frumoase monumente din Europa. „Adevărul“ vă prezintă câteva secrete ale Peleşului