Minunată biserică pe care Regina Maria a cerut-o în curtea Castelului Bran, iar Patriarhul Iustinian a dus-o în Prahova. Bijuteria din lemn este acum restaurată

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Biserica din lemn, o raritate din cauza altrului curb din reunchiuri de copac încovoiate FOTO Dana Mihai
Biserica din lemn, o raritate din cauza altrului curb din reunchiuri de copac încovoiate FOTO Dana Mihai

Monument rar de artă tradiţională transilvăneană, bisericuţa din lemn de la Schitul Sfânta Maria – Jercălăi, situat în imediata apropiere a oraşului Urlaţi, în judeţul Prahova, a intrat într-un amplu proces de restaurare. Proiectul este finanţat cu fonduri europene, iar costul lucrărilor este de aproximativ 1 milion de euro.

Pe cât de unică este arhitectura acestui bătrân lăcaş de cult, construit la începutul secolului al XVIII-lea, pe atât de spectaculoasă este şi povestea lui. Datează din anul 1731, aşa cum este menţionat pe inscripţia săpată în grinda de deasupra uşii de la intrare şi a fost lucrată de meşteri populari probabil din Maramureş. Iniţial, biserica din lemn a servit comunităţii ortodoxe din satul Luieriu, de lângă Reghin  (judeţul Mureş), dar elementele arhitecturale sunt specifice zonei maramureşene.

În micul sat mureşan a rămas din 1731 şi până în preajma primului Război Mondial. Bisericuţa era poziţionată rău, în imediata apropiere a cimitirului satului, într-o zonă inundabilă, motiv pentru care construcţia realizată integral din lemn s-a degradat, iar enoriaşii şi-au dorit un alt lăcaş de cult mult mai solid şi încăpător. L-au abandonat pe cel din lemn care nu le mai satisfăcea nevoile şi au construit altul din piatră.

Călătoriile bisericuţei dintr-un colţ de ţară într-altul

Bisericuţa din lemn era aproape înghiţită de pământ când a fost descoperită, se spune, de regina Maria. Ea a fost cea care a ghicit valoarea deosebită a construcţiei unice din lemn şi a decis să o mute pe domeniul regal de la Bran, în judeţul Braşov, unde a avut rol de Paraclis, loc de rugăciune pentru familia regală.

A rămas la Bran până în anul 1956, când a fost mutată în judeţul Prahova. Decizia a aparţinut Patriarhului Justinian. Era perioada când regimul comunist pusese ochii pe construcţiile religioase aflate pe domeniul regal din România, iar bisericuţa din lemn, mult degradată, în care nu se mai slujea de ani de zile, se afla pe lista neagră pentru a fi distrusă. Patriarhul Justinian a găsit însă o soluţie să salveze minunea din lemn, aşa cum a procedat şi cu alte biserici aflate pe domeniul regal. Bisericuţei de la Bran i-a găsit un loc pe domneiul Patriarhiei, la schitul Sfânta Maria de la Jercălăi, unde se află şi în prezent.Tocmai pentru că a tot fost mutată dintr-un colţ în altul al ţării, lăcaşul de cult este supranumit acum biserica călătoare.

Patriarhul Justinian a salvat bisericuţa de furia comuniştilor

Biserica a fost demontată bucată cu bucată, fiecare piesă numerotată şi astfel a putut fi transportată din Braşov în Prahova fără să fie degradată şi mai mult decât era.

Imagine indisponibilă

”Decizia de mutare a bisericii a fost luată de Patriarhie. Biserica se afla într-un stadiu de degradare foarte mare, acesta a fost unul dintre motivele mutării, iar în al doilea rând nu se mai afla în cult, adică nu se mai săvârşeau slube acolo. A fost adusă în Prahova pentru că aici, la acest schit era o obşte monahală care nu avea biserică. Şi atunci, cel mai uşor a fost, decât să construiească la vreme a respectivă, au preferat translatarea acesteia vechi de la Bran. Patriarh era atunci Justinian Marina, iar Patriarhul Teoctist era pe atunci episcop vicar şi s-a ocupat personal de această lucrare. În acelaşi timp a fost translatată şi de la Peleş din Sinaia o altă biserică asemenea acesteia la schitul Techirghiol”, a explicat stareţul mănăstirii Jercălăi.

Protejată cu insistenţă de furia comuniştilor, biserica din lemn nu a scăpat de degradarea provocată de reparaţiile necorespunzătoare realizate de-a lungul timpului, de atacul ciupercilor şi al insectelor care se întâlnesc de obicei, la asemenea construcţii, de infiltraţiile de apă şi de dezastrul lăsat în urmă de cutremure. În prezent se află într-o avansată stare de degradare mai ales la bază şi la clopotniţă, însă cel mai afectată este pictura din interior care se exfoliază.

Imagine indisponibilă

Pictura pe lemn din biserica de la Jercălăi este puternic afectată. Pictorii restauratori au descoperit un strat iniţial de pictură extrem de valoros FOTO Arhitect Claudia Pîrvu

Acesta a fost şi motivul pentru care reprezentanţii schitului au iniţiat un proiect de restaurare, reuşind totodată să obţină fonduri europene, costurile lucrărilor depăşind suma de un milion de euro.

Doar câteva biserici din lemn cu altarul curb au mai fost salvate în ţară

Claudia Pîrvu, arhitect în domeniul monumentelor istorice implicat în proiectul de restaurare al bisericii de lemn de la Jercălăi, expilă în ce constă unicitatea acestei construcţii vechi de trei sute de ani, printre puţinele care au mai rămas în picioare în România. Ceea ce o face deosebită de restul bisericilor din lemn este modalitatea în care este construit altarul ”pe rotund”, dintr-o singură bucată din lemn, nu rectangular aşa cum sunt cele mai multe.

”Din punct de vedere arhitectural est interseant că are un altar curb. Se găsesc foarte puţine biserici în ţară care să aibă acest tip de altar, pentru că de obicei el este făcut în formă rectangulară sau poligonal. Ca să faci curb trebuie să găseşti lemnele deja curbe, curbe natural. Atunci când s-a construit biserica la începutul secolului XVIII s-au găsit lemnele acestea încovoiate, nu s-a sculptat pur şi simplu în lemn, sunt tăiate pe fibră. Ca să fie rezistent, lemnul trebuie să fie tăiat pe fibră. Meşterii de atunci au trebuit să găsească aceste lemne speciale şi şi-au dorit acest altar curb. Actualmente în ţară mai sunt aproximativ o mie de biserici din lemn, dar doar câteva, poate doar zece au altar curb. Nu vreau să arunc cu cifre, dar ceea ce este la Jercălăi este ceva foarte aparte pentru că, de regulă, altarul are o formă poligonală cu grinzi tăiate care se aşează în formă de hexagon sau octogon”, a explicat arhitectul Claudia Pârvu.

Un alt element de valoare al bisericuţei de la Jercălăi este pictura pe lemn, din păcate foarte grav afectată. Pictorii restauratori au descoperit că sub pictura existentă acum se află mai multe straturi de pictură, extrem de valoroase. Deocamdată se caută soluţii pentru ca primul strat de pictură, probabil cel original, să fie salvat în cea mai mare parte, dar în acelaşi timp, ultimul strat să nu fie distrus.

Imagine indisponibilă

Pictorii restauratori trebuie să decidă cum să pună în valoare şi pictura originală, dar şi pictura de la suprafaţă FOTO Arh. Claudia Pîrvu

”Sunt mai multe picturi suprapuse la această biserică, iar ceea ce se găseşte dedesubt este foarte valoros şi foarte furmoas, faţă de ceea ce este vizibil. S-au făcut anumite sondaje şi au ieşit la iveală nişte chipuri, dar nu se ştie dacă se îndepărtează tot acest strat care este pe deasupra, dacă se păstrează şi pictura din primele straturi. În asta constă dificultatea restaurării de pictură. Pe parcurs ce se face restaurarea se vor lua decizii pentru fiecare perete în parte, pentru fiecare scenă sau personaj”, a adăugat arhitectul.

Meşteri populari aduşi din Maramureş

Special pentru restaurarea bisericuţei din lemn de la Jercălăi a fost cooptată o echipă de meşteri populari din Maramureş, specialişti în arta tradiţională a lemnului. Echipa este coordonată de Vasile Pop, unul dintre puţinii meşteri în viaţă din România, implicat în zeci de alte restaurări ale clădirilor vechi din ţară. În zona Munteniei a participat la restaruarea ”Casei cu Blazoane” din judeţul Buzău, iar în Prahova la Mănăstriea Turnu din comuna Târgşor.

Coordonaţi de arhitecţi şi ingineri, meşterii populari din Maramureş, aduşi la Jercălăi,  lucrează exclusiv cu tehnici tradiţionale, multe dintre ele total necunoscute specialiştilor, dar foarte eficiente. Ei au identificat o soluţie pentru ca baza, talpa din lemn a bisericii din lemn aflată în programul de restaurare, să reziste mai mult în timp. Au ridicat întraga clădire fără să o dezmembreze cu ajutorul unor vinciuri şi astfel au permis accesul muncitorilor care vor turna placa de beton. Se punea problema dacă în timp, baza de lemn a bisericii să nu sufere din cauza contactului direct cu betonul, iar meşterii au venit cu o soluţie. Vor face un fel de tampon din lespezi de piatră naturală pe care le vor aşeza între talpa din lemn şi fundaţia din beton. Astfel se va asigura o aerisire corespunzătoare, se va elimina în mare parte riscul ca umiditatea să persiste, iar lemnul va putea ”respira”.

Imagine indisponibilă

Biserica a fost ridicată de la sol cu ajutorul unor vinciuri pentru a putea permite meşterilor să repare tălpile din lemn şi a fundaţiei din lespezi FOTO Arh. Claudia Pîrvu

Procesul de restaurare al bisericuţei din lemn de la Jercălăi este unul de durată şi extrem de anevoios, spune arhitectul Claudia Pîrvu. Şantierul a fost deschis în luna iunie a acestui an, iar proiectul va fi finalizat în aproximativ trei ani.

Ploieşti



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite