Mesajul ascuns în ţesătura unui costum popular fabulos, inspirat de faimoasele ii purtate de Regina Maria. „Acesta este secretul longevităţii“

„Steaua Reginei” sau ”Floarea Reginei”, motiv prahovean prezent în pe iile purtate de Regina Maria

Un costum popular, ţesut şi cusut integral în casă, este proiectul unic realizat de doi prahoveni care au ţinut ca în anul centenarului Marii Uniri să lase un semn în urma lor, dar în acelaşi timp să transmită şi un mesaj ascuns în profunzimea motivului tradiţional.

Costumul, compus din ie şi fotă, a fost realizat într-un an de zile şi este inspirat din portul tradiţional vechi din zona Prahovei.

În acest proiect au fost implicate opt persoane, iar sufletul grupului de români au fost Claudia şi Gabriel Pîrvu din Ploieşti, dar şi bunica Emilia, în vârstă de 85 de ani, din comuna dâmboviţeană Mărceşti, cea care a ţesut la război, fir cu fir, fota.

”Atât cămaşa, cât şi fota au fost realizate integral de mâinile noastre, în casă, pânza folosită pentru cămaşă, dar şi vâlnicul (fota) fiind urzite, după care ţesute la război. Atunci când am conceput acest costum am dorit ca el să exprime înţelesuri ascunse, aşa că am dat interpretări formelor şi culorilor astfel încât să ilustreze foarte bine cea ce am dorit să transmitem cu ocazia Centenarului” spune Gabriel Pîrvu.

Claudia Pîrvu inspectând fota ţesută în casă de bunica Emilia Ion, Milica aşa cum i se spune în familie

Primul mesaj

Cei doi ploieşteni s-au inspirat pentru proiectul lor din portul tradiţional prahovean. Nu au ales ceva comun, ci s-au decis să refacă o cămaşă veche de mai bine de o sută de ani, ţesută şi cusută de străbunica lui Gabriel. Motivul ales este cunoscut de bătrânele care încă mai cos drept ”Steaua Reginei” sau ”Floarea Reginei”, făcând astfel o legătură simbolică cu Regina Maria, cea care s-a luptat pentru unire, dar şi care a fost un promotor al portului românesc. Acest model ”Steaua” se regăseşte pe iile purtate de Regina Maria în desele ei ieşiri în Europa, mai ales imediat după anul 1918 când s-a zbătut să convingă Marile Puteri să recunoască unirea vechilor provincii istorice.

”Steaua Reginei este un model vechi de Prahova, mai puţin promovat în comparaţie cu alte modele specifice zonei. Este un motiv cu forme geometrice, dar pe care noi l-am găsit atât în zona Ciorani, de unde este bunica mea, cea care mi-a dat cămaşa, cât şi la Breaza. Faptul că am întâlnit acest model în două zone diferite din judeţ, îi poate garanta autenticitatea şi ne face pe noi să credem că este specific zonei noastre. Am calculat şi am ajuns la concluzia că acea cămaşă care ne-a inspirat pe noi este veche de cel puţin 120 de ani. Cămaşa a fost făcută de străbunica mea, când era încă în puterea vârstei, pentru bunica mea. Este o cămaşă de mici dimensiuni, cusută în perioada când bunica mea era copil”, explică Gabriel.

Ia veche pe care Gabriel o are de la bunica sa FOTO Gabriel Pîrvu

Al doilea mesaj

Pentru fotă au ales un model la fel de vechi, descoperit întâmplător la o colegă de liceu a lui Gabriel, care locuieşte în comuna prahoveană Blejoi.

„Dacă este să calculăm, oamenii care au făcut obiectele după care ne-am inspirat noi erau contemporani ai Marii Uniri şi într-un mod frumos şi simbolic noi îi promovăm astfel pe aceştia, încercând să intrăm puţin în sufletul lor şi să le promovăm moştenirea pe care ne-au lăsat-o. Am ales să realizăm un costum tradiţional de Prahova deoarece noi ne avem rădăcinile în acest judeţ dar şi pentru că modelul vechi al costumului de Prahova a fost foarte puţin promovat şi aproape că s-a şi pierdut din pricina urbanizării excesive a zonei”, a mai spus Gabriel.

Bunia Emilia, ţesând la război fota pe care nepoţii ei vor să o dedice Centenarului Marii Uniri FOTO Gabriel P.

Proiectul l-au demarat la începutul acestui an, iar cel mai dificil a fost de lucrat la fotă. Materia primă pentru fotă, adică aţa din bumbac, a fost adusă de la o fabrică din Sibiu. Apoi fir cu fir, pe culoare şi respectând modelul geometric, a fost urzită şi apoi ţesută la război.

Fota din Blejoi, veche de mai bine de o sută de ani, model pentru costumul dedicat Centenarului Marii Uniri

 Au primit ajutorul bunicii Claudiei, bunica Emilia, care nu a pregetat să pună din nou la lucru bătrânul război de ţesut, depozitat de ani de zile prin cotloanele gospodăriei. Ajutor de nădeje a fost şi o altă bătrână din comuna Mărceşti, una dintre puţinele românce care mai deţine secretul urzitului, adică a montării firelor de bumbac într-un fel anume, conform modelului, pe război.

”Absolut esenţial pentru întregul proces de fabricaţie al costumului, fascinanta şi  vechea metodă de a urzi materialul este folosită pentru a pregăti firele să fie montate pe război, în maniera dorită de creator. Astfel că firul de pe sculurile (mănunchiul) venit de la fabrică a fost pus pe mosoare, după care a fost pus pe un sul în război. A urmat procesul ţeserii efective, în două iţe, adică un tip mai simplu de întrepătrundere a firelor, pentru pânza cămăşii s-a ţesut simplu, însă pentru materialul fotei fiind folosite nişte beţe, denumite iţoaie pentru a realiza, din război un model foarte vechi regăsit pe vâlnicele (fotele) de Prahova”, explică Gabriel şi Claudia Pîrvu.

Modelul de pe fotă a fost realizat de Claudia prin programul AutoCAD, respectând întocmai motivul tradiţional prahovean

Al treilea mesaj

Legătura cu Marea Unire este transmisă subtil de acest costum popular prin felul în care au fost unite părţile componente între ele. Aici, la îmbinare s-au folosit cele trei culori prezente pe drapelul naţional. Tricolorul, destul de rar prezent în costumul popular din Prahova, este un simbol care aminteşte de vechile provincii româneşti unite prin aceleaşi ideal. Este cel de-al doilea mesaj prezent în proiectul soţilor Pîrvu. Al patrulea mesaj este redat de cromatica aleasă pentru broderie. Au ales albastru pentru că simbolizează unitatea, pacea, înţelepciunea ”de care avem nevoie mai ales acum cu toate coflictele acestea din ziua de astăzi ”, susţine Gabriel.

Fota a fost ţesută timp de trei luni în casă bătrânească a bunicii Emilia FOTO Gabriel Pîrvu

Singura prezenţă modernă în realizarea proiectului a fost redarea motivului geometric astfel încât bunica Emila să ştie cum să ţeasă fota. Pentru asta, Claudia, arhitect de meserie, a apelat la autoCAD, un program dedicat pentru proiecarea planurilor de construcţie.

”N-aveam cum altfel. Ca să redăm vechiul model am numărat fir cu fir şi de pe cămaşa veche şi de pe fotă, iar Claudia a realizat tiparul în autoCAD”, a explicat Gabriel.

Motivul Steaua Reginei este brodat atât pe altiţă cât şi pe mâneci FOTO Gabriel Pîrvu

Ultimul şi cel mai important mesaj

Costumul n-ar fi avut cum să fie terminat la timp în trei persoane, chiar dacă pentru fotă de exemplu, bunica Emilia a lucrat două luni la rând, ajutată fiind şi de femeile din sat care au venit fascinate să-şi amintească de cum se ţesea odinioară în casele românilor.

”Costumul a fost realizat cu ajutorul nemijlocit al mai multor persoane cu inimă mare, fapt ce ne trimite cu gândul la unitatea poporului român. Una dintre mâneci a fost cusută de fetele de la Şezătoare Ploieşti, altfel n-am fi răzbătut. Am dorit să reamintim faptul că în vechime românul nu era niciodată singur, nici la munca, nici în momentele fericite, nici în cele triste. Viaţa ţăranului român era imposibilă în afara comunităţii. Conform celor mai recente studii, integrarea foarte bună în comunitate, împreuna cu sentimentul de linişte pe care ţi-l oferă s-a dovedit a fi cel mai important factor al longevităţii. Alături de aceste considerente, implicarea oamenilor diverşi, inclusiv pe unii care nu au mai cusut până până acum, a fost pentru noi un fel de  a exprima ideea că, indiferent de probleme, dificultăţi sociale sau economice, daca vom fi uniţi şi vom gândi şi acţiona ca o comunitate, toate acele probleme îşi vor găsi negreşit o soluţie”, explica Gabriel.

Costumul realizat de prahoveni va fi expus cel mai probabil cu ocazia evenimentelor publice ce vor urma.