Locul care dădea ora exactă în industria petrolului, astăzi printre cele mai sărace din ţară: „A fost California României!“

Locul care dădea ora exactă în industria petrolului, astăzi printre cele mai sărace din ţară: „A fost California României!“

Regele Carol I la Buştenari (22 august 1909), alături de ministrul Al. Djuvara FOTO Arhivă Gh. Bîlgă

Comuna Telega din judeţul Prahova, locul unde la finele secolului al XIX-lea se dădea ora exactă în industria ţiţeiului la nivel mondial, a ajuns astăzi una dintre cele mai sărace din ţară, incapabilă să valorifice istoria şi ceea ce natura i-a oferit.

În 1857, România (Principatele Române atunci) era primul stat din lume cu o producţie de ţiţei înregistrată: 275 de tone, iar Buştenari, astăzi sat al comunei Telega, era locul de unde se extrăgea aproximativ 80 la sută din întreaga cantitate de ţiţei raportată. 

Fotografiile de arhivă arată că satul Buştenari era la final de secol XIX o pădure de sonde. Tot din Buştenari (Telega) a plecat şi prima conductă de transport ţiţei din România. Avea 18 kilometri şi lega zona de exploatare din Buştenari de Rafinăria ”Steaua Română” de la Câmpina. 

”Din cele 275 de tone (de ţiţei n.r), 55 erau date de judeţul Dâmboviţa, iar celelalte de Prahova. Care credeţi că era schela prahoveană cu producţia de 220 de tone? Evident Buştenari! Păcureţi, Moreni (erau în judeţul Prahova), Ţintea, Băicoi, Câmpina ş.a., fie au intrat în statistici mai târziu, fie au avut o producţie nesemnificativă. Asta ne spune un avizat al lumii petrolului, fostul director al Monitorului Petrolului, Mihai Pizanty. Drept urmare, Buştenari a fost California României!”, spune profesorul Gheorghe Bîlgă, doctor în istorie, cu o cercetare dedicată industriei petrolului din zona Telega-Buştenari.

Comuna Telega a luat naştere în jurul unor exploatări de sare. Până în anii 1900, acestă mică localitate, alături de Slănic Prahova, erau principalele surse de sare ale Ţării Româneşti. Numele comunei, Telega, provine chiar de la mijloacele de transport ale sării: telegile. Pe fostele mine au apărut ulterior lacuri sărate. Aici, la final de secol XX, Băile Sărate de la Telega erau căutate de protipendada Bucureştiului. Sunt fotografii de epocă ce dovedesc acest lucru.

Buştenariul interbelic FOTO Arhivă prof. Gheorghe Bîlgă

Regele Carol I a vrut chiar să construiască pe dealul Meliceştiului (sat din Telega) reşedinţa sa de vară.

Ceva l-a făcut pe Carol I să se răzgândească. Unii spun că o superstiţie, alţii susţin că satul se afla mult prea aproape de ruta contrabandiştilor şi a tâlharilor (zona Valea Doftanei), iar regelui nu i-a surâs deloc ideea. Totuşi s-a împământenit ideea că Regele Carol I ar fi renunţat să ridice la Meliceşti Castelul Peleş din cauza unui accident. Calul său s-ar fi poticnit (rănit) în timp ce regele inspecta dealurile. Ar fi interpretat acest mici incident ca un avertisment. 

În realtate însă, Meliceştiul era departe de o sursă de apă, un inconvenient chiar şi pentru acele vremuri. În locul castelului regal a fost ridicat însă, în 1866, o cruce din piatră, cunoscută astăzi sub denuirea de ”Crucea Domnitorului”. Iniţiativa a aparţinut autorităţilor judeţene din acel an, preşedintele Consiliului General al judeţului, George Grigore Cantacuzino, dar şi prefectul judeţului Prahova, Theodor Constantin Văcărescu.

Atelierele Societăţii Buştenari la sfârşit de secol XIX FOTO Arhivă Prof. Ghe. Bîlgă

Închisoarea Doftana sau ”Bastilia României” de unde niciun deţinut nu a reuşit să evadeze vreodată se află tot în Telega. Dată în folosinţă în 1895, închisoarea a fost temniţă până în 1960, după care, până în 1989, a cunoscut perioada de maximă glorie ca muzeu. 

Toate aceste obiective care au adus glorie în trecut comunei Telega sunt acum ruine. Băile Telega, Doftana, inclusiv Crucea Domnitorului, prea puţin promovată din punct de vedere turistic, ar putea aduce astăzi un profit uriaş localităţii, dacă ar fi puse în valoare. 

FOTO Arhivă prof. Ghe. Bîlgă

Profesorul Gheorghe Bîlgă, om al locului, a fost pentru o perioadă de câteva luni consilier local. A candidat în toamna anului trecut la alegerile locale în ideea că, din calitatea sa de consilier local, va putea să ajute administraţia locală să pună în valoare Băile şi Doftana. A anunţat că renunţă la cariera sa de om politic după doar câteva luni. 

”Am propus câteva soluţii pentru salvarea patrimoniului. Nici nu vor să audă, aşteaptă ca rezolvarea să vină din altă parte. Am spus că pentru Doftana trebuie mers la Ministerul Culturii şi discutat acolo. Împreună cu ei şi cu cei de la Fonduri europene să fie făcut un proiect. (…) La fel trebuie să se întâmple şi cu celelalte. Cu fosta tabără, cu clădirea fostei primării a Buştenariului, cu crucile din lista patrimoniului, lucrurile sunt simple. Însă simt că nu se va întâmpla nimic. 

Cu Băile Telega lucrurile ar fi mai complicate după spusele lor; cică ar fi vreo cinci procese, dar nu ştim ce şi cum, că executivul invocă confidenţialitatea lor. (…) Şi aşa este pierdută nu numai cea mai mare sursă de venit a Telegii, ci şi obiectivul cu cel mai mare impact în rândul prahovenilor (şi nu numai), o adevărată emblemă a acestei localităţi”, a precizat profesorul Bîlgă, într-o postare pe pagina sa de Facebook în care explica de ce a renunţat la calitatea sa de consilier local.

Băile Telega, probabil la început de secol XX. În prezent, complexul este în ruină FOTO Arhivă prof. Ghe. Bîlgă

Actualul primar al comunei, Costel Brezeanu, a confirmat că Primăria se află în litigiu, în instanţă cu societatea care a administrat până acum Băile Sărate Telega, iar anul acesta nu sunt şanse să fie deschise pentru turişti.

”Până ce terenul nu va fi liber de sarcini, nu putem face nimic. Ne-am dori şi noi să le deschidem, este brandul comunei, dar anul acesta nu cred”, a declarat Brezeanu. 

Cât despre închisoarea Doftana, actualul edil a precizat că are în plan accesarea de fonduri europene care să permită reabilitarea clădirii şi introducerea în circuitul turisitc. Intenţia de a renova Doftana cu bani europeni este însă una veche, vehiculată prin Primăria Telega de ani buni, dar fără finalitate. Între timp, ceea ce a mai rămas din fosta închisoare se degradează. Recent, tavanul s-a prăbuşit cu totul.

Intrarea în penitenciarul Doftana, acum o ruină FOTO Arhivă Prof. Ghe Bîlgă

Citeşte şi:

Închisoarea Doftana. Adevărul neştiut din „Bastilia României“, locul în care a fost închis şi Ceauşescu

FOTO Pretenţiile lui Ceauşescu la vizitele oficiale din Prahova: covor roşu la Doftana, fete frumoase în delegaţia cu pâine şi sare, vaci arătoase în ferme

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările