Legenda Grotei Miresei din Slănic: povestea este inspirată de o sinucidere reală, de la începutul secolului trecut

Legenda Grotei Miresei din Slănic: povestea este inspirată de o sinucidere reală, de la începutul secolului trecut

Grota Miresei, după prăbuşirea muntelui. FOTO Andrei Gheorghe / alexisphoenix.org

Căutată pentru tratamentele cu nămol terapeutic şi salinitatea deosebită a băilor, staţiunea prahoveană Slănic este renumită şi pentru Grota Miresei, a cărei poveste a fost inspirată de o sinucidere reală, a unei localnice. La patru zile după nuntă, fata, măritată cu forţa de părinţi, s-a aruncat din vârful unei stânci

Ştiri pe aceeaşi temă

Sănătatea are gust de sare la Slănic Prahova, o staţiune balneoclimaterică renumită pentru lacurile hipersalinice şi nămolul terapuetic, Muntele de Sare, unic în lume, şi cea mai mare salină din Europa.

În ciuda unui declin evident produs după Revoluţie, orăşelul aflat la aproximativ 100 de kilometri de Bucureşti este renumit în întreaga ţară pentru bazele de tratament. Izvoarele cu apă minerală, utilizate încă din 1885, când staţiunea a început să se dezvolte, şi lacurile – Baia Baciului, Baia Roşie, Baia Porcilor şi Lacul Verde, cu concentraţie mare de sare, tratamentele cu ape minerale calde sau cele reci, în lac, împachetările cu nămol fac din Slănic o destinaţie căutată constant de cei care suferă de boli reumatismale, respiratorii, dermatologice şi vasculare.

Obiectiv de neratat în staţiune, Muntele de sare de la Slănic, situat în complexul Baia Baciului, a fost declarat rezervaţie naturală geologică şi geomorfologică în 1954, cu o suprafaţă protejată de peste 2 hectare. Toate destinaţiile din Complexul Baia Baciului au, de altfel, atât o componentă turistică, cât şi una de sănătate - Muntele de sare, care încorporează Grota Miresei, Baia Miresei, Lacul Baia Baciului (adânc de 7 metri , hipersalinic, cu o concentraţie de 300%) şi Baia Porcilor, care conţine nămol terapeutic.

Rezervaţia, creaţia naturii şi a omului

Cu o tradiţie de peste trei secole în exploatarea sării, staţiunea şi-a „creat“ singură legendele şi monumentele. Întreg Muntele de sare şi Grota Miresei sunt rezultatul acţiunii comune a omului şi a naturii. Modelat de mii de ani de efectul ploilor, Muntele de sare a fost exploatat de localnici, până în 1852, când s-a considerat că nu mai prezintă siguranţă pentru muncitori.

150.000 de tone de sare au fost extrase din interiorul acestuia, printr-o exploatare pe verticală, ce a făcut ca, în 1914, una dintre fostele mine să se prăbuşească , dând naştere unei grote cu o suprafaţă de 425 de mp şi o adâncime de 20 de metri, Grota Miresei.

Prăbuşirile s-au accentuat după cutremurul din 1977 când o parte a Muntelui de sare a fost puternic fisurat, iar căile de acces surpate, eforturile de a consolida aria fiind zadarnice. Ploile au dus la alte prăbuşiri masive, în 1993 şi 1999. Din cauza inundaţiilor, în 2006, o parte din munte s-a prăbuşit în Grota Miresei. Chiar dacă s-a surpat, grota a rămas un obiectiv de neratat într-o vizită la Slănic.

Grota Miresei, anul 1992, cu aproximaţie, înainte de surpare. FOTO Andrei Gheorghe

Grota Miresei, o legendă cu mai multe variante

Cea mai interesantă poveste a zonei este cea a Grotei Miresei, inspirată de o întâmplare reală din Slănic, sinuciderea unei fete, ce cunoaşte mai multe variante.

Cea mai vehiculată este aceea care spune că, la 6 ani după formarea grotei, în 1920, la patru zile după nuntă, o localnică nefericită s-a sinucis, aruncându-se din vârful muntelui de sare. Fata nu s-a împăcat cu ideea unui măritiş cu un bărbat care nu-i plăcea, astfel că a ales să moară.

Dorinţa acesteia a fost extrem de puternică pentru că, în condiţii obişnuite, înecul era imposibil din cauza salinităţii ridicate a apei din grotă, formată de ploi şi izvoarele subterane. Pentru cei care au vizitat-o, când accesul era posibil, verde ireal al apei şi temperatura foarte scăzută a acesteia sunt amintiri pregnante.

Eforturile autorităţilor locale de a consolida grota după prăbuşire, fără rezultat, însă. FOTO Andrei Stroe / wikipedia.org

Povestea Grotei Miresei are şi o altă variantă bazată pe aceeaşi poveste. Fata, fiică a unui cioban avut din zonă – de unde şi numele de Baia Baciului – s-a îndrăgostit de băiat sărac aflat în slujba tatălui. Tatăl nu a fost de acord nu povestea de dragoste dintre cei doi şi a măritat-o cu un alt băiat, bogat ca şi ea. La patru zile după nuntă, îmbrăcată în rochie de mireasă, fata s-a sinucis aruncându-se din vârful muntelui de sare.

Baia Baciului, decor pentru filme

Ca un lucru inedit, zona rezervaţiei Baia Baciului a fost decor pentru filmele din seria „Haiducii“. Florin Piersic, în rolul haiducului Anghel Şaptecai a turnat în zonă mai multe secvenţe.

Senzaţiile sărate din staţiune nu pot fi complete fără o coborâre, la 208 metri, în vechea mină de sare Unirea, cea mai mare salină din Europa. Aerul bogat în aerosoli a dus la transformarea acesteia în sanatoriu pentru boli respiratorii, dar şi într-un spaţiu de relaxare inedit.

La cele 12 grade Celsius din salină, veţi putea admira modelele complicate ale sării, sculptate în pereţi, sau chiar veţi putea asculta, dacă aveţi noroc, un concert de muzică clasică.

Se poate ajunge la Slănic pe DN1, Bucureşti - Ploieşti, şi, apoi, fie pe Valea Teleajenului, peste dealul Bughea, fie pe Valea Vărbilăului şi Slănicului, din Plopeni.

Vă mai recomandăm

Închisoarea Doftana. Adevărul neştiut din „Bastilia României“, locul în care a fost închis şi Ceauşescu. Închisoarea Doftana, numită şi „Bastilia României“ pentru că nimeni nu ar fi reuşit să evadeze de aici, a devenit o ruină care nu mai înfricoşează decât investitorii. În faţa „apusului“ pe care-l proiectează ruinele fostului penitenciar este greu de imaginat trecutul de simbol pe care i l-a atribuit Ceauşescu, dar şi viitorul.

Regina Maria şi legenda neştiută a parfumului ei unic de violete indiene. Esenţa preţioasă „apare“ la Pelişor în iulie, în preajma datei morţii Reginei. Un parfum exotic, de violete indiene, îşi face în fiecare an „apariţia“ la Castelul Pelişor din Sinaia, în luna iulie, în preajma datei în care Regina Maria a murit, în Salonul de Aur al castelului. „Nu este o invenţie, este un fenomen ezoteric pe care nu putem să-l gestionăm şi nici să-l explicăm“, spun muzeografii Peleşului.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: