Imagini cutremurătoare cu dezastrul lăsat în urmă de bombardamentele din primăvara anului 1944, la Câmpina

Imagini cutremurătoare cu dezastrul lăsat în urmă de bombardamentele din primăvara anului 1944, la Câmpina

Oraşul Câmpina a fost transformat în ruine FOTO memorialploiesti.org

Primăvara şi vara anului 1944 vor rămâne în istoria Prahovei drept cele mai terifiante momente la care au fost martori oameni nevinovaţi prinşi în vâltoarea unui război extrem de violent, cu urmări dezastruoase care se resimt şi astăzi în două dintre marile oraşe ale judeţului.

Câmpina şi Ploieşti au suportat consecinţele blestemului petrolului. Zecile de rafinării din cele două oraşe au alimentat în perioada celui de-al Doilea Război Mondial uriaşa maşină de război a Germaniei. 

Aliaţii anglo-americani erau conştienţi de resursa inepuizabilă de combustibil a armatei germane şi au transformat marile rafinării din Prahova în ţinte ale unor atacuri aeriene. 

Începând din aprilie şi până în august 1944, cele două oraşe au fost aproape rase de pe faţa pământului. Istoricii consemnează că în cele cinci luni au fost organizate zeci de atacuri aeriene concentrate, multe dintre ele pe timpul nopţii.

Atacurile aeriene erau organizate aproape săptămânal, şi angrenau sute de avioane care lansau mii de bombe în decurs de câteva zeci de minute. Atacurile aeriene erau anunţate cu câteva zeci de minute înainte, pentru că avioanele erau interceptate de radarele Comandamentul german al Apărării Antiaeriene de la Păuleşti.

Astfel, oamenii aveau timp să se refugieze în buncăre sau să părăsească oraşul, după caz. Este motivul pentru care aceste atacuri nu au făcut foarte multe victime în rândul civililor, doar câteva sute, puţin în comparaţie cu amploarea distrugerilor lăsate în urmă de miile de bombe.

Totuşi, din primăvara anului 1944 şi până la finalul lunii august, Câmpina şi Ploieşti au fost transformate în ruină. Mii de case, dar şi clădiri ale instituţiilor statului sau societăţi private au fost complet sau parţial distruse. O filmare din primăvara anului 1944 surprinde exact momentul imediat bombardamentului din mai concentrate asupra oraşului Câmpina unde funcţiona rafinăria Steaua Română. In 1944 (5-6 mai; 10 şi 18 august), rafinaria va suferi  bombardamente, care o aduc în stare de neoperativitate. După război, rafinaria are nevoie de patru ani pentru a se reface.

Urmele distrugerilor se regăsesc şi astăzi în curtea rafinăriei. Foşti muncitori care au lucrat aici încă din anii 50 povestesc că sub actualele clădiri, construite imediat după al Doilea Război Mondial, s-ar mai afla ruinele vechii rafinării. 

Bombele aliaţilor n-au afectat însă doar sursa de combustibil pentru armata germană, ci întreg oraşul a fost distrus aproape integral. Imagini video surprinse dintr-o maşină militară dovedesc, în câteva zeci de secunde, distrugerile colosale lăsate în urmă de bombele anglo-americane. Câmpina era în perioada interbelică fieful petroliştilor din întreaga Europă. 

Se construiseră aici clădiri impozante cu o arhitectură care nu respecta stilul brâncovenesc, specific Munteniei. Erau vile somptuoase, la care lucraseră pietrari italieni, şi unde locuiau proprietarii de rafinării sau inginerii care conduceau afacerile din petrol. 

O parte dintre aceste clădiri au rămas în picioare şi astăzi, fiind ocolite miraculos de bombardamentele din 1944. Afectate au fost casele care se aflau în imediata apropiere a rafinăriei.

Rafinăria din Câmpina în timpul atacului aerian din mai 1944 FOTO memorialploiesti.org

Un martor al atacului britanic de la Câmpina a fost Gheorghe Silion, inginer la Rafinăria Steaua Română. Într-un interviu acordat în 1995 lui Octavian Silvestru, Silion descrie că oraşul ”Câmpina era înconjurat de artilerie antiariană. Între Câmpina şi Ploieşti era Comandamentul german al Artileriei Antiariană.  Şi toată Câmpia era plină de baterii de artilerie antiariană. În aprilie 1944, a fost bombardată Câmpina. Americanii veneau pe crestele munţilor şi aproape de Sinaia întorceau şi se lăsau pe Câmpina şi pe Ploieşti. (…) bombardau ”în covor” tot, de la gara care era jos lângă râul Prahova până la dealurile dinspre Doftana. Ei bombardau tot…. că este obiectiv, că nu este obiectiv, ei  lăsau un covor de bombe. Singurii care ştiau să bombardeze precis erau englezii. O singură dată au bombardat englezii Câmpina, în noaptea de 4/5 mai 1944”. 

În acelaşi interviu Silion povesteşte că, de teama bombardamentelor, câmpinenii părăsiseră oraşul. Acelaşi lucu se petrecuse şi la Ploieşti, unde oamenii terorizaţi de atacurile repetate de refugiaseră în satele învecinate. 

Vă recomandăm şi:

Poveştile petrolului. Istoria rafinăriei Vega, pe care Nicolae Ceauşescu a vrut să o transforme în parc

Evreul român genial care a revoluţionat pentru totdeauna industria petrolului. Principiul „metodei Edeleanu“, care a condus la obţinerea benzinei

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările