Heavy Riders, clubul moto care demontează mitul motocicliştilor agresivi

În România, comunitatea motocicliştilor nu este văzută deloc cu ochi îngăduitori de cei din afara fenomenului, care nu înţeleg şi nu cunosc disciplina şi rigoarea la care se supun membrii unui club moto. Membrii Heavy Riders demonstrează că mai ales în astfel de cluburi, motocicliştii trebuie să respecte reguli atât în trafic, cât şi în societate şi să se ajute reciproc, un fel de „frăţia motocicletei“. Ba mai organizează şi acţiuni umanitare.

Graficianul Tibi Militaru (36 de ani), împreună cu alţi trei prieteni din Ploieşti, a format, în urmă cu nouă ani, un prim nucleu pentru ceea ce avea să devină ulterior Heavy Riders MC, un club moto local. De la acest prim sâmbure, grupul s-a extins la şapte membri şi de aici a început totul. Virusul motorului exista în Ploieşti de mult timp, însă, aşa cum vom explica ulterior, ca să funcţionezi ca MC (motorcycle club), nu este suficient să ai o motocicletă.

„Ne-am strâns patru, ca un nucleu, din care au făcut parte Tibi, Răzvan, Claude şi cineva care nu mai este în prezent membru. De la acest nucleu de patru oameni, ne-am extins la şapte şi am pornit clubul. Patru oameni au făcut discuţia, şapte oameni au pornit clubul şi acum suntem 21 de membri plus 5 prospecţi. Heavy Riders este acum un club care creşte foarte încet, dar sigur“, explică Tibi Militaru, preşedintele Heavy Riders MC Ploieşti.

MC-urile nu există doar pentru că un grup de pasionaţi decid să-şi cumpere motociclete şi să pornească la drum. Tradiţia, care datează încă de la finele celui de-Al Doilea Război Mondial, impune reguli, o conduită şi o ierarhie stricte. Cine nu le respectă şi nu le asimilează ca pe un stil de viaţă nu are de ce să se complice, pentru că va fi exclus imediat sau se va autoexclude.

FĂRĂ VIOLENŢĂ!

În România, comunitatea moto nu este văzută deloc cu ochi îngăduitori de cei din afara fenomenului, care nu înţeleg şi nu cunosc disciplina şi rigoarea la care se supun membri unui MC. Cluburile moto sunt asociate frecvent cu tot ceea ce poate fi mai rău într-o societate: violenţă, droguri, prostituţie şi alcool. Greşit, susţin cu tărie cei de la Heavy Riders. Dreptul de a purta vesta unui club moto vine cu o lungă listă de reguli pe care ţi le asumi în momentul în care ai fost acceptat. Un exemplu: un membru MC nu are voie să se certe cu un altul dintr-un club străin. Totul se mediază între preşedinţi, altfel există riscul apariţiei unor scandaluri cu violenţă, iar tocmai acest lucru încearcă să se evite.

„ESTE CA O FAMILIE, DOAR CĂ DAI EXAMEN SĂ FII ACCEPTAT“

„Un club moto este o foarte mare familie. Se numeşte familia purtătorilor de vestă. Este o frăţie prin acte, o frăţie oarecum obligatorie. Este foarte greu să intri într-un club, pentru că nu întotdeauna coincid pasiunile. În Heavy Riders, cel puţin, nu întâlneşti doi membri cu aceeaşi meserie: avem un medic, un tehnician dentar, un poştaş, un mecanic, un inginer, un bucătar şef, un pompier, un programator, un grafician, un actor. Atât timp cât ne leagă pasiunea, meseria chiar nu contează. Repet, este ca într-o familie, doar că este o diferenţă. Familia naturală nu ţi-o poţi alege, nu dai examen ca să intri în ea.

Pe cea de-a doua familie avem privilegiul să ne-o alegem. Cel care intră este de-al nostru, gândeşte ca noi“, explică Bogdan Farcaş, unul dintre membrii Heavy Riders. Faptul că există valori comune, faptul că există un set de reguli şi o disciplină de la care niciun membru nu are voie să se abată fac ca o astfel de asociere a motocicliştilor să fie extrem de sigură. „Eu vin cu fiul meu la club şi am încredere totală să-l las cu oricare dintre cei de aici, fără niciun fel de problemă. Chiar venim cu soţiile noastre aici. Sunt club house-uri în ţară care au în curte amenajată o parcare pentru motoare şi un loc de joacă pentru copii. Pentru că aşa este. Avem copii, avem familie, avem joburi, suntem ca toţi ceilalţi, doar că ne uneşte această pasiune. Deşi este mic, băiatul meu înţelege noţiunea asta de prietenie care ne leagă, el ştie că are 25 de unchi. De ce suntem percepuţi altfel din afară? Din cauza Hollywood-ului şi a imaginii vândute prin intermediul filmelor de gen“, încearcă să găsească un răspuns tot Bogdan Farcaş.

„E FRUSTRANT CÂND LUMEA ÎŞI FEREŞTE GEANTA“

Din păcate, în percepţia generală s-a conturat o imagine destul de proastă a motocicliştilor, în special a celor care fac parte din cluburi moto, care călătoresc în coloană, care poartă veste de piele, care au barbă şi tatuaje. Motocicliştii din Heavy Riders s-au consolat de mult cu ideea că pasiunea lor poate produce teamă, chiar aversiune şi, nu de puţine ori, invidie.  

„Sincer, uneori, înţeleg. Uită-te la noi: mai tatuaţi, mai cu barbă, mai îmbrăcaţi în piele şi pe motor, cum vrei să ne perceapă lumea? Tot ceea ce nu înţelegi este de condamnat sau te sperie. Oamenii nu înţeleg că este o familie, un mod de viaţă. Nu se gândeşte nimeni că unul este medic, că unul este inginer, că mai toţi avem familii şi copii acasă. Cum să perceapă altfel, când toţi eroii din filmele americane îşi câştigau respectul după ce băteau o gaşcă de motociclişti care începeau scandalul într-un bar? Oamenii aşa ne văd, ca în filme. Este super frustrant pentru mine când intru într-un magazin să-mi iau ţigări şi lumea îşi fereşte geanta, am simţit asta de multe ori. Se întâmplă asta tocmai pentru că la noi în ţară nu sunt mulţi care să cunoască fenomenul moto şi regulile şi disciplina impuse“, completează preşedintele Heavy Riders, Tibi Militaru.

Departe de a fi răii drumurilor,  cel puţin ploieştenii din Heavy Riders îşi doresc să profite cât mai mult de libertatea pe care le-o dă pasiunea lor şi, în măsura în care va fi posibil, să păstreze tradiţia până ce copiii lor, cei mai mulţi la vârsta trotinetelor acum, vor ajunge să preia frâiele MC-ului. În toamnă, Heavy Riders MC se pregăteşte de un eveniment cu care va dori să închidă sezonul moto din acest an. Un party în noul club house.

Cât de greu e să devii membru într-un club moto

Într-un MC (motorcycle club), ierarhia porneşte de la preşedinte, ales de toţi membrii clubului, vicepreşedinte, secretar, trezorier, sergent, road captain (căpitanul de drum), membru cu drepturi depline, prospect şi hang-around, iar fiecare dintre deţinătorii de funcţii are îndatoriri precise, iar ceilalţi îl respectă ca atare.

Hang-around este primul nivel pe care trebuie să-l parcurgă cineva care doreşte să devină membru într-un MC. Este un fel de prieten al clubului, un copil de trupă ajuns aici pentru că cineva, de regulă un membru, l-a prezentat şi garantează pentru el. „Ca hang-around, ai cea mai uşoară viaţă. Nu ai dreptul să porţi vestă, ci doar un tricou de suport al clubului. Eşti doar prieten, vii cu noi, ne distrăm, mergem la petreceri, iar ca o condiţie primordială, trebuie să ai motocicletă. La noi, nu contează ce fel de motocicletă. În calitate de hang-around, rămâi pe lângă noi un an, doi, trei, timp în care faci dovada că eşti de încredere şi că-ţi doreşti să intri în club, că eşti serios, abia apoi intri în perioada de prospect“, explică Tibi Militaru, preşedintele Heavy Riders MC.

PROSPECTUL ARE CEA MAI GREA VIAŢĂ

Nivelul prospect este cea mai dificilă perioadă: aspirantul la titlul de membru al clubului are de trecut o serie de teste. Nu este vorba despre examene care presupun violenţă sau pericol, aşa cum s-ar putea presupune, ci trebuie să se ocupe cu dedicaţie de tot ce are nevoie clubul. „Prospectul se ocupă să fie curat în club house, să fie cald, dacă trebuie să se ducă un membru undeva, prospectul trebuie să organizeze totul. Şi noi le-am făcut la rândul nostru. Perioada de prospect nu durează mai puţin de doi ani, dar nu există limită superioară“, precizează Tibi. 

Niciodată un prospect nu devine membru cu drepturi depline decât dacă este votat de toţi membrii MC-ului. Decizia se ia în cadrul unei şedinţe lunare în timpul căreia se dau toate cărţile pe faţă, se discută deschis. „Ştii de ce îi ţinem atât de mult şi îi testăm atât de bine? Pentru că la bere şi la petreceri, suntem toţi mişto, dar când e vorba de pus osul la treabă... Sunt acţiuni care implică multe şi atunci fiecare dintre noi ăşi dă silinţa să iasă totul OK, atât membrii, cât şi prospecţii, şi atunci, văzându-i la greu, îţi dai seama dacă omul acela urmează aceeaşi linie ca şi tine“, explică Doctorul, vicepreşedintele Heavy Riders MC. În prezent, clubul ploieştean are cinci prospecţi care trec prin stagiul de ucenicie, iar soarta lor va fi decisă, cel mai probabil, la finalul anului acesta.

ROAD CAPTAIN ÎI ORGANIZEAZĂ ÎN TRAFIC

Road Captain este una dintre funcţiile cu mare responsabilitate într-un MC. Cel care deţine acest titlu merge în faţa coloanei de motociclişti dintr-un MC, atunci când se porneşte la drum. „Road captain trebuie să se asigure că toate motoarele sunt puse la punct. Să păţeşti ceva pe drum cu o motocicletă  care nu este pregătită înseamnă să opreşti un grup de zece-cinsprezece motoare şi asta chiar înseamnă mult pe stradă. Când stabilim, de exemplu, că mergem la Baia Mare, el pregăteşte traseul, el este cel care stabileşte unde vor fi opririle, el dă semnul că depăşim sau ne oprim, el dă semnalul că strângem coloana în linie pentru a permite maşinilor care s-au strâns în spatele nostru să ne depăşească. Este foarte greu să mergi cu 15 motoare în coloană, de aceea trebuie respectate anumite reguli de conduită în trafic. Trebuie să mergi compact, pentru că trebuie să-l protejezi pe cel din faţa ta. Nu se merge în şir indian, ci în zig-zag, doi câte doi, ca să nu ne incomodăm între noi. Mersul în grup este altfel, mai complicat, dar mult mai sigur. Când cineva vrea să oprească, dacă i se face rău, opreşte toată lumea. Nu laşi pe nimeni în urmă.  Acestea sunt reguli generale, nu neapărat ale clubului nostru“, spune actorul Bogdan Farcaş, membru al Heavy Riders MC.

SERGENTUL RĂSPUNDE DE DISCIPLINĂ

Sergentul este de fapt poliţistul MC-ului. Se ocupă în principal de disciplină şi observă abateri comportamentale în cadrul clubului. Cea de-a doua obligaţie importantă este aceea că păzeşte ca preşedintele clubului să fie în siguranţă. „Sare în ajutorul preşedintelui, la nevoie. Este responsabil cu atitudinea tuturor membrilor clubului. Dacă unul dintre noi o ia razna pe la o petrecere, sergentul este primul care rezolvă problema. S-a ciupit şi face figuri, sergentul se duce la el şi îi atrage atenţia. Totul este paşnic, şi asta din respect pentru casa în care te-ai dus. Ce rost are să speli rufele în public, să începi să te cerţi? Sergentul are grijă să se respecte regulile“, ne lămureşte Bogdan Farcaş.

TREZORIERUL, OMUL CU BANII

Pentru funcţia de trezorier prea multe explicaţii nu sunt necesare. Este omul cu banii, pentru că fiecare membru al MC-ului cotizează lunar şi asta pentru că un club moto organizează o serie de activităţi specifice care implică o cheltuială deloc mică. În plus, ca orice altă familie, un MC are nevoie de o casă, „club house-ul“, care trebuie întreţinută. Se plătesc utilităţi, chirie şi ce mai este necesar pentru a asigura un minim de confort şi o minimă intimidate. În casa clubului, membrii, prospecţii şi prietenii lor se întâlnesc zilnic, seara, de regulă, atunci când toţi se întorc de la joburi. Pentru că un MC este organizat ca un ONG, de obicei, în România, este nevoie şi de un secretar. Acesta este cel care se ocupă de birocraţie.

Ca să ajungi MC, trebuie să câştigi respectul celorlalţi motociclişti

Dreptul de a purta acronimul MC pe vesta de membru al unui club nu vine pur şi simplu, după ce ai înfiinţat un club moto, ci trebuie „meritat“. Când un grup de motociclişti decide să devină club, îşi anunţă intenţia şi apoi, dacă celelalte MC-uri din ţară îşi dau acordul, începe munca de convingere. „La fel cum un prospect munceşte să ajungă membru într-un club, la ora actuală, ca să devii un MC, trebuie să treci de toate voturile cluburilor deja existente în ţară“, spune Tibi.

Atunci când începi munca pentru a căpăta respectul celorlalţi motocilcişti afiliaţi unui MC, urmează un drum lung şi anevoios: fiecare MC organizează o petrecere de începere, respectiv de închidere a sezonului moto, iar clubul aspirant este invitat să participe. Deşi aşa ar părea la prima vedere, nu se rezumă totul doar la distracţie, ci la a arăta că meriţi să ajungi oficial în comunitatea moto, că aparţii întru totul acestui fenomen şi că eşti capabil să te autoeduci şi să-ţi impui ţie, dar şi celorlalţi fraţi din clubul tău, o anumită conduită şi anumite reguli pe care să le respecţi şi nu e vorba doar de regulile în trafic, ci şi de cele de la întrunirile moto. După tot acest periplu, în club house-urile moto din ţară, care durează cel puţin un an, urmează votul MC-urilor, care trebuie să fie favorabile în unanimitate. Atunci când eşti invitat la o petrecere organizată de un MC din ţară, te supui regulilor din club house-ul respectiv.

„Dacă într-un cub există o problemă între doi membri le discutăm aici între noi, dacă există o problemă între cluburi, o discutăm la masa mare şi nu pleacă nimeni până nu se rezolvă. Dacă un club a greşit faţă de un altul, poate să-şi ia mustrare“, explică Tibi Militaru. La mustrări repetate, celealte cluburi pot decide prin vot desfiinţarea cluburilor care crează frecvent probleme.

Despre ce greşeli poate fi vorba? „Poate m-am dus pe teritoriul lui şi nu am anunţat şi am făcut acolo tămbălău. A făcut omul un festival şi are nişte reguli: nu se bea alcool până la ora „H“ sau nu se pune motocicleta lângă cort, nu o porneşti şi nu o ambalezi. Dacă încalci aceste reguli, eşti scos de la festival, pentru că nu l-ai respectat în casă la el, şi poţi să primeşti şi mustrare“, răspunde Bogdan Farcaş.