Gheorghe Răucea, veteran de război: „Germanii ne luau ouăle şi ne lăsau găina. Sovieticii ne luau găina şi ne cereau şi ouăle“

Gheorghe Răucea consideră perioada rusă una dintre cele mai teribile din istoria României. FOTO Dana Mihai

42 de agresiuni sexuale, 213 femei siluite, 7.900 de locuinţe devastate, 4.105 persoane jefuite, 27 de răniţi şi 56 de persoane ucise. Este tragicul „bilanţ“ a doar 10 zile din octombrie 1944, într-un singur judeţ, al acţiunilor ruşilor îndreptate împotriva românilor, cei care, potrivit actului de la 23 august 1944, le deveniseră aliaţi.

Veteran de război, generalul de brigadă Gheorghe Răucea este ca o pagină vie de istorie. Pe lângă ceea ce a trăit efectiv în război, o experienţă traumatizantă care a culminat cu întoarcerea pe jos, din Cehoslovacia – 2.400 de kilometri -, pentru că ruşii foloseau toate trenurile pentru a căra din România tot ce se putea, ororile din timpul şi de după cea de-a doua conflagaţie mondială l-au determinat să caute tot timpul răspunsuri şi să participe efectiv la “contabilizarea” pagubelor umane şi materiale ale războiului.

La 86 de ani, preşedinte al Asociaţiei Veteranilor de Război din Prahova, Gheorghe Răucea a avut acces la numeroase date despre ceea ce a însemnat “alianţa” cu ruşii de după semnarea actului de la 23 august 1944.

“În ciuda faptului că după 23 august 1944, România a întors armele împotriva Germaniei şi a trecut de partea Aliaţilor, armata sovietică a intrat pe teritoriul României ca adversar. S-au comportat ca nişte barbari, neţinând cont nici de legi şi nici de convenţiile internaţionale de pe teritoriul altui stat. Efectiv au trecut la ocuparea ţării, creând confuzie şi panică în rândul populaţiei, printr-un regim caracterizat prin teroare, violenţă, jafuri, violuri, la început haotic şi apoi sistematic. Cel mai bine a sintetizat situaţia trimisul american, de atunci, la Bucureşti: Germanii ne luau ouăle şi ne lăsau găina. Sovieticii ne luau găina şi ne cereau şi ouăle”, spune Gheorghe Răucea.

“Davai porc”, “Davai băutură”, “Davai femeie”

Primul rus văzut de Gheorghe Răucea în România a fost la Braşov, în timp ce se întorcea de pe front: “Un tânăr călare pe un cal, fără şa, aproape ca barbarii, neîngrijit şi cu o voce needucată, ne-a întrebat, lângă Biserica Neagră unde este Berlinul. De parcă era la distanţă de două străzi. Cred că asta a fost o mare problemă a ruşilor, faptul că nu erau instruiţi şi au acţionat primar, aproape ca nişte animale. De altfel din 1944 şi până 1958 când Armata Roşie a părăsit România, s-au comportat mai mult decât penibil”, povesteşte veteranul.

Individual sau în grupuri, ruşii năvăleau ziua şi noaptea în casele şi gospodăriile românilor, cu un refren care le îngheţa oamenilor sângele în vine: “Davai porc”, “Davai băutură”, “Davai femeie”. Cine nu avea ce să dea era umilit, batjocorit, bătut. Femeile erau violate de faţă cu copiii sau soţii, iar la plecare, ruşii luau absolut tot ce se putea dintr-o gospodărie, lăsându-i pe mulţi fără mijloace de subzistenţă – grâne, animale, atelaje. Pe fondul acestei sărăcii, în România se afunda în foamete şi speculă.

Un jaf naţional, la scară mare

Din informaţiile generalului în rezervă, de altfel consemnate de acte oficiale, în doar 10 zile din luna octombrie 1944, ruşii au provocat, doar în judeţul Iaşi, 42 de agresiuni sexuale, au siluit 213 femei, au devastat 7.900 de locuinţe, au jefuit 4.105 persoane, au rănit alte 27 de răniţi şi au omorât 56 de persoane, de obicei soţi sau rude care încercau să apere femeile de violuri.

“Cea mai gravă problemă a fost, însă, masiva golire a României de resurse. Sub formă de captură de război au lăsat ţara aproape în totalitate fără mijloace de transport auto, hipo şi căi ferate. Au fost în stare să lărgească ecartamentul căii ferate, de la Ungheni până la Ploieşti, pentru a transporta vagoanele în Rusia, fără a mai fi nevoie de debarcare şi reîncărcarea mărfii. Cifre oficiale arată că, numai în intervalul august 1944 – mai 1945, au trimis în Rusia peste 15.000 de vagoane, fiecare în jur de 10 tone, cu produse petroliere şi derivate, peste 10.000 de vagoane cu legume şi zarzavaturi, zeci de mii cu carne, 88 de vagoane cu peşte, alte 155 cu băuturi spirtoase, 1.000 de sare, dar şi peste 528 de milioane de ţigarete. A fost vorba, în acest interval, de 385.000 de tone de alimente livrate Armatei Roşii şi livrări de materiale de 222 de miliarde de lei. Sunt doar câteva cifre, imaginea de ansamblu, până la plecarea din 1958 fiind de neimaginat”, povesteşte Gheorghe Răucea.

În paralel, România era “democratizată” în stil bolşevic, implementând cu colaboraţionişti un sistem similar celui din URSS, i s-au redus efectivele de Poliţie şi Jandarmerie, Armata Română a intrat sub control rusesc şi i s-au confiscat multe dintre navele militare şi marine.

“Din nefericire pentru actele la care erau supuşi zilnic românii din partea Armatei Ruse, de la agresiuni, umilinţe şi până la crimă, Guvernul român nu a putut în foarte multe cazuri să protejeze averea, demnitatea şi viaţa multor români. Perioada a fost, din nefericire pentru România, una dintre cele mai negre din istorie, care i-a produs mari pierderi umane şi materiale”, sintetizează cu tristeţe Gheorghe Răucea.

Vă mai recomandăm pe aceeaşi temă

Amintirile veteranilor despre ”marşul cel lung” şi prăpădul lăsat de ruşi în drumul lor prin judeţul Botoşani

Amintiri de pe frontul de la Răsărit