Fugă pe două roţi, departe de canicula oraşelor. O zi de aventură pe un traseu sălbatic: Câmpina – Săcele – Braşov

O bicicletă bună, condiţie fizică şi entuziasm. Sunt singurele lucruri de care aveţi nevoie pentru o aventură de o zi pe traseul spectaculos şi sălbatic care leagă Câmpina de Săcele. „Adevărul“ vă prezintă, în cadrul Campaniei „125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă“ unul dintre cele mai pitoreşti trasee de mountainbike din Prahova.

Foarte la îndemână pasionaţilor de pedalat din Bucureşti, Ploieşti şi Braşov, traseul Câmpina – Valea Doftanei – Săcele – Braşov este, totodată, unul dintre cele mai sălbatice din zonă. Este şi motivul pentru care se adresează bicicliştilor cu ceva experienţă – mai mult de jumătate din traseu este pe urcare, pe drum neasfaltat – şi echipaţi cu MTB (mountainbike).

Pentru a vă bucura deplin de experienţa unei zile cu bicicleta, este recomandat ca, până la Câmpina, punctul de plecare, să veniţi cu trenul sau cu maşina. De aici, urmaţi DJ 102L, drumul spre Valea Doftanei, în lângul râului cu acelaşi nume, printre peisaje pitoreşti şi o răcoare ideală. 

După aproximativ 15 kilometri străbătuţi pe drum asfaltat, ultimii desfăşuraţi pe serpentine ameţitoare, în curbe strânse, este cazul să faceţi primul popas, la Lacul Paltinu şi barajul cu acelaşi nume. 

Barajul Paltinu, un popas obligatoriu

Barajul Paltinu de pe lacul de acumulare pentru apa potabilă a fost construit în anii ‘70. Spectaculos, are forma unui arc şi o înălţime de 108 m, fiind situat la 650 m altitudine, în cheile numite „La Tocile“, la confluenţa pârâului Păltinoasa cu râul Doftana.

Din cauza culorii aproape ireale, verde-albastru, lacul arată ca o mică „mare în munţi“, iar barajul este catalogat ca unul dintre cele mai frumoase din România.

Foarte aproape este şi o pajişte, numai bună pentru odihnă şi ultimele ajustări tehnice ale bicicletei.

Cu albastrul lacului drept călăuză, după baraj, drumul vă poartă, cu multe suişuri şi coborâşuri în comuna Valea Doftanei, prin satele Trăisteni şi Teşila. Poziţionată pe zona Carpaţilor de Curbură, comuna este străjuită, la nord, de masivele Orjogoaia, Radela, Cucioaia, Zănoaga, Baiu Mare, Baiu Mic, Unghia Mare şi Unghia Mica. Liniştea care domneşte aici nu este tulburată decât de talăngile oilor, iar peisajele sunt pline de pajişti în care se moţează căpiţe de fân, gardurile cu uluce scunde şi case mici, cu muşcate în geam.

Traversarea prin pasul Predeluş

Aproape imediat după ieşirea din satul Trăisteni, partea de drum asfaltat a traseului se termină şi începe drumul auto nemodernizat, potrivit doar pentru maşini offroad şi, bineînţeles, MTB-uri. 

Deşi pe hartă DJ 102L apare marcat ca drum judeţean, care face legătura între Câmpina şi Săcele, de la Trăisteni, drumul poate fi catalogat ca unul forestier, folosit de sute de ani de ciobanii zonei pentru a ajunge în golurile alpine.

Abia de aici începe adevărata aventură şi traseul spectaculos: traversarea pasului Predeluş, loc de unde izvorăşte Doftăniţa, numele pe care îl poartă Doftana până la intrarea în bazinetul Valea Neagră. Trecătoarea delimitează şi Munţii Baiului de Munţii Grohotiş.

Aproape imediat după încadrarea pe drumul forestier, drumul începe să urce constant şi, pe alocuri, este presărat de pâraie, şanţuri, noroaie, buşteni şi copaci doborâţi. „Este punctul forte şi spectaculos al acestui traseu, mai ales că vorbim de o zonă mai puţin umblată de turişti, aproape inaccesibilă maşinilor şi, de aceea, foarte sălbatică“, ne-a spus Mircea Crisbăşanu, fondatorul Cycling Romania, prin intermediul căreia se organizează tururi ghidate pentru cicloturişti români şi străini.

Foto

Ucarea pe bicicletă este dificilă, iar pe anumite porţiuni veţi fi nevoiţi să împingeţi MTB-ul, însă porţiunile cu drum foarte prost sunt puţine. Este însă unul dintre motivele pentru care antrenamentul îşi arată importanţa înainte de a vă aventura pe această bucată a traseului.

După câţiva kilometri, însă, în vârful Pasului Predeluş, la aproape 1.300 de metri, efortul este răsplătit. Din punctul de belverdere care se deschide larg puteţi admira cu peisaje incredibile. Următoarea răsplătă a naturii este o coborâre aproape continuă de peste 10 km, până la intersectia cu DN1A, Ploieşti – Cheia, sub barajul de la Săcele.

Din Săcele, unde puteţi face un binemeritat popas, şi până la Braşov au mai rămas doar 13 kilometri de drum pe şosea.

Ponturi pentru traseu

În total, traseul are aproximativ 80 de kilometri, parcurşi în ritm lejer şi veţi avea nevoie de o zi, cu tot cu popasuri pentru odihnă, hidratare, mâncare şi reglări ale bicicletei.

Ponturi pentru acest traseu: bicicleta trebuie să fie în stare foarte bună de funcţionare şi să aveţi kit-ul pentru repararea bicicletei (camere, petice, presa de lanţ, briceag cu imbusuri şi cheile utile) pentru că zona este izolată.

Mai jos un video cu spectaculoasa zonă a Doftanei, preferată de biciclişti pentru trasee

Dacă ai fost în locuri inedite de lângă o destinaţie similară din România şi vrei să ne povesteşti din amintirile tale sau vrei să ne sfătuieşti ce să mai vedem în acest loc al României, ne poţi scrie pe bucuresti@adevarul.ro, în secţiunea de comentarii sau pe pagina noastră de Facebook, 125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă.

Vă mai recomandăm:

FOTO Dobrogea în lung şi-n lat, pe bicicletă: cele mai frumoase trasee de parcurs pe două roţi

VIDEO FOTO Vacanţă de poveste în inima Făgăraşilor. Drumeţie la Bâlea Lac şi Cârţişoara, satul lui Badea Cârţan şi al gangsterului Ironim Budac

Aventură pe bicicletă prin codrii lui Eminescu de la Ipoteşti

FOTO VIDEO Vacanţă în România.  „Litoralul Ardealului” – legenda Lacului fără fund şi a tinerei care s-ar fi sinucis din iubire şi se odihneşte în subsolul unei case

VIDEO Secretele bisericilor fortificate săseşti din Sibiu: legenda camerei împăcării de la Biertan şi a pârâului care nu îngheaţă niciodată, de la Cârţa

FOTO VIDEO Mănăstirile medievale UNESCO, bijuteriile de pe tărâmul de basm al Bucovinei