FOTOREPORTAJ Palatele ţigăneşti din Ploieşti, luxul răzleţ din cartierele sărace de romi
0
Mai puţine ca în alte oraşe din ţară, palatele ţigăneşti din Ploieşti urmează linia estetică consacrată: foarte colorate şi cu turnuleţe fără număr. Ca un specific al locului, în Ploieşti, palatele kitchoase se înalţă, falnice, printre cocioabe dărăpănate ale ţiganilor săraci
Mimiu, Bereasca, Radu de la Afumaţi. Sunt cartierele cu cele mai mari comunităţi de romi din Ploieşti, zone sărace şi cu infracţionalitate ridicată, pe străzile cărora mergi cu stomacul strâns printre grupuri de localnici parcă mereu fără treabă. Li se adaugă, parţial, zone din strada Rudului şi cartierele Mihai Bravu şi Malu Roşu.
Ţiganii din Ploieşti sunt săraci în marea lor majoritate,trăitori în cocioabe dărăpănate, vânzători ambulanţi la Halele Centrale, de genţi şi de şoşete, abonaţi la ajutorul social, cu o droaie de copii şi prezenţi, destul de des şi indiferent de vârstă sau de sex, pe buletinele de presă ale Poliţiei.
Aşa se face că nu au avut nici bani de palate falnice, ca ţiganii din Ardeal sau din Oltenia care au lăsat cu gura căscată jurnaliştii veniţi special din străinătate pentru a imortaliza interioarele luxoase şi supradimensionate ale palatelor ţigăneşti ridicate după Revoluţie.
În plus, ţiganii cu bani din Ploieşti, majoritatea „românizaţi“, cu afaceri, au învăţat să nu mai atragă atenţia asupra caselor în care locuiesc şi au ridicat vile obişnuite pe care le dau de gol, cel mult, culorile stridente în care sunt vopsite, muzica dată frecvent la maximum sau vizitele matinale ale mascaţilor.
Chiar şi aşa, câteva palate şi-au făcut loc în Ploieşti, cele mai multe în cartierul Radu de la Afumaţi, din nordul oraşului. Plasate în inima cartierului, galbene, roşii, portocalii sau roz, cu turnuleţe fără număr (o legendă ţigănească spune că, pentru fiecare nou miliard, proprietarul palatului mai ridică un turnuleţ pe casă), locuinţele imense parcă s-au ridicat pe umerii cocioabelor din cartier, încropite din te miri ce, cu garduri dărăpănate şi pline de covoare.
Multe dintre palate sunt nelocuite parţial sau total, iar altele sunt abandonate în diverse stadii de construcţie, dar, obligatoriu, cu acoperişurile terminate, din tablă strălucitoare, vizibile de la câteva sute de metri, peste „capetele“ celorlalte case din cartier.
În jurul lor, viaţa din Radu de la Afumaţi se scurge, fără abatere, într-o sărăcie lucie. Pe străzile cartierului sunt în permanenţă copii şi câini, femeile se adună în faţa porţilor, iar grupurile de bărbaţi la colţul străzii, cu un pet de bere sau la partide de table, în timpul verii.
Lupte pentru supremaţie între clanurile de romi din Ploieşti
Cu ce se ocupă toţi aceşti oameni se ştie prea puţin şi nici nu sunt semne că ar face prea multe, dacă te gândeşti la timpul pierdut pe străzile din cartier. Dar nu este chiar aşa. Săptămâna trecută, mai multe case din zona Radu de la Afumaţi au fost percheziţionate de poliţişti în căutarea unor hoţi din societăţi comerciale şi din maşini.
Mai mulţi locuitori din cartier au ajuns în arest, iar în casele acestora au fost găsite aparatură electronică, televizoare, telefoane mobile şi marfă din magazinele prădate.
Şi în mai-iunie 2011, ploieştenii aflau de viaţa dură din cartierele de romi după ce trei conflicte între clanuri au izbucnit în Radu de la Afumaţi (un bărbat a fost atacat cu topoare şi un pistol cu bile de cauciuc de alţi doi, din clanul lui Biţă Spoitoru), în Bereasca (maşina unui bărbat a fost incendiată de un membru dintr-un clan rival) şi pe Rudului (un tânăr din clanul Sedra a fost atacat cu topoare de doi bărbaţi din clanul Somerta).
În iulie 2012, două femei, florărese la Halele Centrale din Ploieşti, fiecare dintr-un alt clan, Borovină şi Puşărică, şi-au chemat rudele în ajutor după o ceartă pe un client. Totul ar fi plecat de la un banal trandafir. A urmat o bătălie generală, consumată în miezul zilei şi sub ochii trecătorilor, în urma căreia un bărbat de 20 de ani şi-a pierdut viaţa, iar alţi trei au fost arestaţi preventiv.
Se încarcă comentariile...
