FOTO Legătorie cu piese de muzeu la biblioteca din Ploieşti
0
Într-o cămăruţă ticsită de ziare şi cărţi, mirosind toată a carton şi aracet, din cea mai mare bibliotecă din Prahova, trei Elene şi o Veronică fac o meserie pe cale de dispariţie, cu instrumente demne de un muzeu
Patru doamne cărora nu le prididesc mâinile, multe cărţi, ziare şi reviste, borcane cu aracet, o ghilotină şi un papşer, un foarfece imens pentru carton şi mucava, demne de colecţia unui muzeu al tiparniţei. Sunt coordonatele unui mic univers în care miile de cărţi din cea mai mare bibliotecă din Prahova revin la „viaţă“ prin operaţiunile dibace a patru legătorese, o meserie pe cale de dispariţie la Ploieşti.
Nici dacă ar vrea, cititorii care ajung la Biblioteca Judeţeană „Nicolae Iorga“, aflată în Palatul Culturii din centrul Ploieştiului, nu ar putea să ajungă în legătoria instituţiei. Înghesuită pe un hol şi o cămăruţă dintr-un alt corp al clădirii, legătoria face bună vecinătate mai mult cu spaţiul în care sunt aduşi la judecată deţinuţii care au procese pe rolul Curţii de Apel Ploieşti, instanţă găzduită tot de Palatul Culturii.
După câţiva ani în care au dat nas în nas cu interlopii mai mult sau mai puţin celebri judecaţi la Ploieşti, uneori obligate să rămână în legătorie pentru a nu se intersecta cu puşcăriaşii, cele patru angajate au început să folosească o altă ieşire. „E mai bine acum, din cauza regulilor stricte aplicate deţinuţilor nici noi nu puteam să ieşim din legătorie când aveam nevoie“, spune Elena Niculescu, una dintre cele patru legătorese ale bibliotecii.
Trei Elene şi o Veronică
Câteva mii de cărţi şi ziare din colecţia de sute de mii de volume şi publicaţii ale bibliotecii ajung lunar la legătorie. Cărţile, vechi sau foarte noi, pentru a fi recompuse într-o formă citibilă, după ce au fost „maltratate“ de mâinile nerăbdătoare ale celor care le împrumută, ziarele şi revistele pentru a fi arhivate în colecţii trimestriale, semestriale sau anuale.
În cazul cărţilor, pentru a le readuce la o nouă „formă de viaţă“, după cum apreciază legătoresele bibliotecii, este nevoie de operaţiuni complicate şi succesive. „În cazul cărţilor foarte deteriorate, şi se întâmplă mai des să fie cărţi noi pentru că sunt legate foarte prost, le luăm pagină cu pagină la mână. Cititorii încearcă să mascheze paguba cu scotch, astfel că trebuie întâi să-l dezlipim. Apoi lipim cartea foaie cu foaie şi o lăsăm la presat“, explică Elena Pişcociu, una dintre cele patru angajate care lucrează la legătorie din 1990. Este singura dintre cele patru angajate care a mai lucrat anterior în domeniu, în tipografie, colegele sale furând meseria pe parcurs.
Ulterior, cărţile sunt măsurate pentru a primi o copertă din carton potrivită şi cusute manual la cotor. La rândul ei, noua copertă din carton primeşte o întăritură pe interior, iar cotorul este învelit într-un material textil.
Similar, în cazul arhivelor de ziare, acestea sunt ordonate după dată, aliniate şi „bătute“ pentru o presare mai bună, cusute şi apoi copertate. La final, primesc pe cotor şi o etichetă. Totul se face manual. „Sunt foarte multe operaţiuni care ţin de tehnică, dar lucrăm pe etape, cu mai multe cărţi deodată, altfel nu am putea face niciodată volumului de muncă“, spune şi Elena Caleaşcă.
Sunt trei Elene în legătorie şi o Veronică, Veronica Băreanu, şi, glumind, legătoresele bibliotecii spun că, de ziua onomastică, nu au ce face şi, între două sesiuni de lipit cu aracet, se sărbătoresc printre munţii de cărţi şi ziare.
Ghilotina şi papşerul, piese de muzeu
Cele mai interesante obiecte din legătorie nu sunt, însă, vrafurile de carton special şi nici obiectele din fier pentru presat, ci ghilotina de hârtie şi papşerul, un fel de foarfece imens pentru tăierea cartonului. Vechimea lor a fost apreciată de diverşi specialişti prahoveni, care le-au evaluat şi admirat, la peste 150 de ani.
Ambele sunt realizate de celebra fabrică de echipamente de legătorie Karl Krause, din Leipzig. Utilajele au fost cumpărate pentru biblioteca oraşului în 1921, deci în urmă cu 93 de ani, cu 5.000 de lei, printr-o listă de subscripţii publice.
Era chiar anul în care, la Ploieşti, începea să funcţioneze, prin eforturile unui grup de intelectuali de frunte ai oraşului, Biblioteca Populară Nicolae Iorga. Fondul de publicaţii de atunci era de 1.250 de volume, ajungând, în prezent, la peste 600.000 de cărţi.
„Am văzut şi instrumente moderne de legătorie, însă nici unul nu se compară cu acestea. Deşi ar putea foarte bine să îşi găsească locul într-un muzeu al tiparniţei, nu s-au defectat niciodată şi îşi fac treaba admirabil. Treabă nemţească. Cel puţin într-o bibliotecă publică din România, din informaţiile pe care le avem, nu există altele mai vechi decât acestea şi care să fie şi funcţionale. La colecţionari mai sunt câteva exemplare rare“, povesteşte Elena Niculescu.
În general, papşerul este folosit pentru tăierile fine şi în general pentru o singură foaie de carton, în timp ce ghilotina ajută la tăieri mai groase, cum ar fi noile coperţi ale cărţilor, după ce au fost terminate toate operaţiunile de legat, sau ajustarea coperţilor unei arhive de ziare astfel încât să fie aliniate perfect la capetele răsfoibile.
O meserie pe cale de dispariţie
Legătoria de la biblioteca Nicolae Iorga din Ploieşti este ultimul atelier public de acest fel din oraş. Sporadic, au mai funcţionat legătorii private, dar profilul acestora se referea în general la documente, lucrări de diplomă sau diverse publicaţii. Astfel că specialiştii, şi aşa puţini, sunt pe din ce în ce mai rari la Ploieşti. „Este o meserie foarte frumoasă şi ne place să spunem că nu suntem pe cale de dispariţie, ci doar aproape de dispariţie. Ne-ar plăcea ca tinerii să o înveţe şi să o ducă mai departe“, mai spune Elena Pişcociu.
Şi, pentru că tot stau întreaga zi printre cartoane şi hârtii, legătoresele asigură şi un fel de „papetărie“ a bibliotecii. Fişele de cărţi, cele pentru abonaţi, diverse mape pentru sălile de lectură sunt realizate benevol tot de cele patru doamne de la legătorie.
Vă mai recomandăm
„Cuibul Princesei“ de la Peleş. Povestea căsuţei din copaci a Reginei Maria
Se încarcă comentariile...
