FOTO Fabricile şi uzinele Prahovei, amintiri în ruine. De la producători mondiali la subzistenţă. „Cernobîlul României“, apocalipsa radioactivă
0
Unul dintre cele mai industrializate judeţe din ţară, Prahova avea, înainte de Revoluţie, uzine şi fabrici în care se produceau de la detergenţi, stofe, geamuri, îngrăşăminte chimice şi mobilă până la cele mai performante instalaţii de foraj petrolier din lume. Privatizate, închise sau prădate, au „produs“, în ultimii 20 de ani, câteva sute de mii de şomeri
Pe lista fabricilor şi uzinelor din România abandonate sau vândute după Revoluţie, din Prahova figurează 54 de întreprinderi, uzine, combinate şi centrale care fie nu mai au deloc activitate, fie merg la capacitate de subzistenţă.
Câteva zeci sau, în rare cazuri, sute de angajaţi mai lucrează în fostele uzine comuniste care au dat de muncă la sute de mii de prahoveni înainte de 1989, pe când altele au fost închise definitiv. O estimare grosieră arată că după abandonarea producţiei sau vânzarea fabricilor, peste 200.000 de salariaţi din Prahova au devenit şomeri.
Două exemple, unul din Ploieşti - Întreprinderea „1 Mai“ Ploieşti şi un altul din Prahova - Combinatul de Îngrăşăminte Romfosfochim de la Valea Călugărească, sunt emblematice pentru fenomen.
Întreprinderea „1 Mai“ Ploieşti, producător mondial de utilaj petrolier
Nu ai cum să te gândeşti la Ploieşti fără să-ţi treacă prin cap imaginea Întreprinderii „1 Mai“ Ploieşti, un „stup“ care aduna, în trei schimburi zilnice, 18.000 de angajaţi înainte de Revoluţie.
Cea mai mare uzină de utilaj petrolier din Sud-Estul Europei producea instalaţii de foraj petrolier dintre cele mai performante la nivel mondial, achiziţionate inclusiv de celebre companii de profil americane.
Devenită după Revoluţie Societatea „Upetrom 1 Mai“ Ploieşti este controlată acum de Gabriel Comănescu, unul dintre bogaţii de Top 300 ai României.
Înainte de criza economică mondială, compania mai avea 1.700 de angajaţi şi livra utilaje speciale în Rusia, pentru explorarea şi exploatarea Arcticii.
Scăderea comenzilor cu peste 70% şi disponibilizările repetate au făcut din marele colos o firmă cu aproximativ 800 de angajaţi, care se ţine cu greu pe linia de plutire. Din 2010, a trecut pe pierdere şi figurează pe lista de datornici a Ministerului Finanţelor. Upetrom are datorii de câteva milioane de lei la bugetul de stat, al asigurărilor sociale şi de sănătate.
La finele primelor trei trimestre ale lui 2012, Upetrom datora statului 13 milioane de lei, iar împotriva companiei s-a declanşat procedura de executare silită.
Combinatul de îngrăşăminte de la Valea Călugărească, „Cernobîl-ul României“
Uzina chimică de la Valea Călugărească, a cărei construcţie a demarat la sfârşitul secolului al XIX-lea, a început să producă „piatră vânătă“ pentru stropitul viei, în 1902. După 1960, s-a pus accent pe fabricarea îngrăşământului chimic „superfosfat“. După Revoluţie, combinatul a fost rebotezat Romfosfochim, dar a fost închis în 1997.
În 2000, Fondul Proprietăţii de Stat a desemnat un lichidator care a vândut activele unei firme la care unul dintre acţionari era creatoarea de modă Rita Mureşan, iar altul - Ion Şerban. În 2002, după multe schimbări la conducere, administrator a devenit fostul soţ al Ritei Mureşan, omul de afaceri Ioan Mureşan. În 2004, noua firmă Romfosfochim Active SA a intrat şi ea în insolvenţă.
În 2005, acţiunile au fost cumpărate de o societate italienească, Euromedia, care a propus construirea unui parc industrial. O altă parte dintre active au fost achiziţionate, în 2010, de italienii de la VIR Company International, care au început să demoleze o parte din clădiri.
Din colosul industrial ridicat în urmă cu aproape 120 de ani, la Valea Călugărească, au mai rămas nişte ruine şi aproape şapte milioane de tone de pirită.
Terenul pe care se află pirita aparţine firmei americane Mega Company, cea căreia reprezentaţii de la instituţiile de mediu din Prahova le cer, dar nu le pot impune măsuri pentru degajarea sau neutralizarea munţilor toxici.
Americanii nu se grăbesc să scape de pirită pentru că vor să o valorifice scoţând minereul de fier, aflat în proporţie de 50-60%, dar şi aurul, argintul şi platina, metale preţioase care, deşi sunt prezente în cantităţi mici, sunt suficiente pentru ca activitatea să fie rentabilă.
Mediul toxic a provocat decese timpurii, iar unii copii au fost născuţi cu malformaţii
În Prahova nu există familie care să nu fi avut cel puţin un membru sau o cunoştinţă care să fi lucrat în fostul combinat. Oamenii care au lucrat în mediul toxic de aici au pierdut ani buni din viaţă sau au murit din cauza problemelor de sănătate grave căpătate în anii în care au inhalat substanţele nocive. Cei care depăşesc vârsta de 60 de ani sunt încă fericiţi că se pot bucura de o nouă zi.
Mediul de la Romfosfochim a avut efecte nocive şi asupra generaţiilor viitoare, combinatul câştigându-şi pe deplin renumele de „Cernobîl-ul României“ – copii născuţi de angajatele de aici cu astm bronşic sau malformaţii, dar şi sarcini pierdute de femeile salariate.
În fostul combinat au murit şi hoţi de cărămidă şi de fier vechi răpuşi sub ruinele blestemate.
Scheletul fostei fabrici peste care pluteşte praful radioactiv provenit din pirită foloseşte ca decor foto sau video pentru pictoriale inedite, videoclipuri sau scene de război din filme. Este o imagine apocaliptică care pentru localnici şi autorităţi nici nu mai este deranjantă.
Lista fabricilor din Prahova închise/privatizate după 1989
1 Întreprinderea Electrocentrale Ploieşti
2 Întreprinderea de reţele electrice Ploieşti
3 Combinatul minier Ploieşti
4 Întreprinderea minieră Slanic Prahova
5 Trustul Petrolului Ploieşti
6 Întreprinderea de utilaj petrolier şi reparaţii Teleajen Prahova
7 Întreprinderea de reparat tractoare şi motoare grele Poiana Câmpina Prahova
8 Întreprinderea de reparaţii utilaje electrice
9 Întreprinderea de produse refractare Pleaşa Prahova
10 Întreprinderea mecanică fină Sinaia
11 Întreprinderea de utilaj chimic Ploieşti
12 Centrala industrială de utilaj petrolier şi minier Ploieşti
13 Întreprinderea „1 Mai“ Ploieşti
14 Întreprinderea mecanică Câmpina
15 Întreprinderea „Neptun” Câmpina
16 Întreprinderea de piese turnate Câmpina
17 Întreprinderea de utilaj minier Filipeştii de Pădure
18 Întreprinderea de rulmenţi Ploieşti
19 Combinatul Petrochimic Brazi
20 Rafinăria Astra Ploieşti
21 Rafinăria “Vega” Ploieşti
22 Rafinaria Câmpina
23 Combinatul de îngrăşăminte chimice Valea Călugarească
24 Întreprinderea de detergenţi “Dero” Ploieşti
25 Întreprinderea “Progresul” Ploieşti
26 Întreprinderea de anvelope”Victoria” Floreşti
27 Întreprinderea de utilaje şi prelucrări cauciuc Băicoi
28 Întreprinderea de mobilă tapisată şi produse de tapiserie “Relaxa Mizil”
29 Întreprinderea de prelucrare a lemnului Ploieşti
30 Întreprinderea de exploatare forestieră şi transport Ploieşti
31 Întreprinderea de cartoane şi confecţii Boldeşti Scăieni
32 Întreprinderea de materiale de construcţii “1 Mai” Bucov
33 Întreprinderea de materiale izolatoare”Matizol” Berceni
34 Întreprinderea de produse tehnico-sanitare “Feroemail” Ploieşti
35 Întreprinderea de reparaţii Ploieşti
36 Întreprinderea de reparaţii auto Câmpina
37 Întreprinderea textilă “Intex” Păuleşti
38 Întreprinderea de stofe “Dorobanţul” Ploieşti
39 Întreprinderea de stofe “Filatura de lână” Mizil
40 Întreprinderea de postav Azuga
41 Întreprinderea de tricotaje Câmpina
42 Îtreprinderea de piele “Poporul” Ploieşti
43 Întreprinderea de sticlărie Azuga
44 Întreprinderea de sticlărie Ploieşti
45 Întreprinderea pentru exploatarea şi prelucrarea materialelor metalifere Vălenii de Munte
46 Întreprinderea de geamuri Scăieni
47 Întreprinderea “Flacăra” Ploieşti
48 Întreprinderea pentru producerea nutreţurilor combinate Ploieşti
49 Întreprinderea pentru producerea şi industrializarea legumelor şi fructelor Vălenii de Munte
50 Întreprinderea viei şi vinului Ploieşti
51 Întreprinderea de industrializare a cărnii Ploieşti
52 Întreprinderea de industrializare a laptelui Prola Ploieşti
53 Întreprinderea de bere Azuga
54 Întreprinderea de morărit, panificaţie şi produse făinoase Ploieşti
Se încarcă comentariile...
