Excursie de o zi între Bucureşti şi Buşteni pe urmele nababilor Ţării Româneşti. Unde se află şi cum arată acum conacul Callimachi-Văcărescu
0
Pornind dinspre Bucureşti spre Braşov, odată ce ai trecut de Ploieşti trebuie să te abaţi de la Drumul Naţional şi să faci stânga spre comuna Floreşti şi de aici la Filipeştii de Pădure şi Măneşti. Sunt trei dintre cele mai importante puncte pe o harta imaginară a drumului conacelor care au aparţinut odinioară Cantacuzinilor, una dintre cele mai importante familii de boieri din Ţara Românească.
Este o excursie de o zi, pe un traseu de aproximativ 150 de kilometri, care propune opt popasuri în tot atâtea localităţi din Prahova care vă vor întoarce în timp, în secolul al XVII-lea şi până în primul deceniu al secolului al XX-lea.
Incursiunea în trecut poate începe chiar din Bucureşti de pe Calea Victoriei, acolo unde se află Palatul Cantacuzino, considerată una dintre cele mai frumoase clădiri din Capitală, în care se află în prezent Muzeul Naţional „George Enescu“. Palatul a fost ridicat la sfârşitul secolului al XIX-lea (finalizat în 1902) după planurile celebrului architect Ioan D. Berindey la comanda lui Gheorghe Grigore Cantacuzino. Un boier cu o avere impresionantă, motiv pentru care era supranumit în epocă „Nababul“, Grigore Cantacuzino a avut importante funcţii politice (primar al Bucureştiului şi prim ministru al României în perioada 1899 - 1900 şi în perioada 1904 - 1907).
Dincolo de cariera politică, Nababul a intrat în istorie drept un personaj opulent căruia îi plăcea să trăiască în lux. La comanda sa au fost construite alte două palate, în afară de cel de pe Calea Victoriei din Bucureşti. Este vorba despre Micul Trianon din comuna prahoveană Floreşti, acum o ruină, dar şi palatul din Buşteni, cartier Zamora, acesta din urmă fiind restaurat şi prins în circuitul turistic.Pentru a continua circuitul, părăsiţi Bucureştiul pentru a vă opri dincolo de Ploieşti, în zona comunelor Floreşti şi Filipeştii de Târg. Aici, între Floreşti şi Câmpina, pe un traseu oarecum paralel cu DN1, veţi descoperi ceea ce a mai rămas din vechile conace boiereşti ridicate de membri ai familiei Cantacuzino, strămoşi ai „Nababului“.
Palatul Cantacuzino din Bucureşti care adăposteşte muzeul Geroge Enescu FOTO worldalldetails.com
Astfel, în comuna Măneşti, aflată la graniţa judeţelor Prahova şi Dâmboviţa se află conacul Callimachi-Văcărescu, ridicat din dorinţa lui Theodor C. Văcărescu, mareşalul lui Carol I. Fascinat de frumuseţea Castelulului Peleş, a cărei construcţie a spuravegheat-o, mareşalul decide să ridice la Măneşti o clădire inspirată de arhitectura celui de la Sinaia. Construcţia conacului-castel a început în anul 1882 şi a durat aproape zece ani. În prezent este o ruină.
Din Măneşti vă îndreptaţi spre Floreşti unde veţi putea admira ceea ce a mai rămas din grandiosul palat construit de Grigore Cantacuzino „Nababul“. Micul Trianon este şi el în ruină, însă urmaşii familiei, care au intrat în posesia castelului după îndelungi procese, încearcă în prezent să readucă domneiul la frumuseţea de odinioară.
Conacul Pană Filipescu din comuna Filipeştii de Târg FOTO histmuseumph.ro
Umrătorul popas va fi la Filipeştii de Pădure unde se află Ruinele Palatului postelnicului Constantin Cantacuzino, dar şi conacul Pană Filipescu. Practic aici în zona Filipeşti se află rădăcinile româneşti ale familiei Cantacuzino care ajunge pe meleaguri prahovene în prima jumătate a secolului al XVII-lea. Postelnicul este cel dintâi din neamul său care ridică în Prahova primul conac „ajungând vremi bune şi norocite“, aşa cum se arată în Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice. Urmaşii săi au ridicat după moartea tatălui lor, alte conace în imediata apropiere a comunei Floreşti, la Măgureni şi Mărgineni.
Ruinele conacului Callimachi-Văcărescu din localitatea Măneşti, judeţul Prahova
Fiind vorba despre clădiri de secol XVII, astăzi nu mai pot fi văzute decât câteva ziduri care amintesc vag de opulenţa de altă dată.
De la Floreşti apucaţi drumul Văii Prahova şi urcaţi spre Buşteni până în cartierul Zamora unde veţi avea parte de un spectacol de arhitectură, dar şi de o serie de legende legate de opulenţa „Nababului“. Se spune că Grigore Cantacuzino şi-a dorit să monteze atât pe acoperişul castelului, dar şi pe terasa din faţă monede din aur pentru ca astfel să ştirbească din faima Peleşului. N-a mai apucat să-şi ducă la capăt acest vis. Grigore Cantacuzino a murit în 1913, răpus de pneumonie, la puţin timp după ce finaliza măreaţa construcţie de la Buşteni şi dăduse ordinul începerii construirii Micului Trianon de la Floreşti după planurilor Palatului Trianon de la Versailles.
Se încarcă comentariile...
