Drama superbei mori de apă Warthiadi. Monumentul unic, decor în filme celebre, se dărâmă în uitare şi inconştienţă

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Monument istoric de secol XVII, moara Warthiadi se degradează pe zi ce trece FOTO turism.drajna.ro
Monument istoric de secol XVII, moara Warthiadi se degradează pe zi ce trece FOTO turism.drajna.ro

Construită din piatră de râu, în secolul al XVII-lea, moara de apă Warthiadi, numită astfel după familia de boieri căreia i-a aparţinut, a cunoscut vremuri glorioase. Monumentală prin proporţii, moara a apărut în mai multe filme româneşti. În prezent, este aproape în paragină.

Prea puţin cunoscută, inclusiv de către prahoveni, moara de apă Warthiadi îşi găseşte însă locul în registrul monumentelor istorice din judeţ. Doar locul, pentru că interesul faţă de conservarea acesteia este zero în acest moment.

Moara este situată la intrarea în comuna prahoveană Drajna, pe partea dreaptă a râului Teleajen, pe un iaz deviat din albia apei.

Moara a fost zidită din piatră de râu, în secolul al XVII-lea, de familia boierului Filipescu, o instalaţie tărănească monumentală prin proporţii, soliditate, organizare, materiale folosite şi arhitectură în general.

Construcţia are un imens acoperiş de şindrilă în patru ape, susţinut de stâlpi sculptaţi. Ca dimensiuni are o lungime de 12 metri şi lăţimea de 8,5 metri, iar roata de lemn are diametrul de 2 metri. Pietrele ferecate ale morii au fost aduse din dealul Istriţei, de la Pietroasele. Mecanismul de măcinat era format din două pietre de moară: una fixă şi una mobilă, acesta din urmă având rolul de a învârti şi zdrobi grăunţele.

Din păcate, mecansimul a fost distrus de-a lungul anilor de diferiţi exploatatori, dar pietrele încă există, printre dărâmături. Repararea lor se făcea cu nişte ciocane speciale care întreţin rizurile care macină boabele.
Forma actuală a morii datează de pe la mijlocul secolului trecut, când a fost reparată şi posibil mărită.

La început, moara era folosită doar pentru familia Filipescu, dar mai târziu a devenit accesibilă şi locuitorilor din sat, iar oamenii locului foloseaua moara atât pentru măcinarea grâului, cât şi a făinei. Cu ajutorul unui şurub se ridica piatra mobilă de pe piatra fixă şi în funcţie de înălţime se obţinea granulaţia dorită.

Domeniul Filipeştilor de la Drajna

Moara face parte dintr-un ansamblu arhitectonic ridicat la Drajna de două familii boiereşti, Filipescu – Kretzulescu, care au dat ţării cronicari, diplomaţi şi oameni de cultură. Pe domeniu sunt o biserică, un castel-conac, un conac de iarnă, un grajd din piatră, dar şi moara Warthiadi.

moara apa prahova foto turism.drajna.ro

Moara face parte din ansamblul arhitectural al familiilor Filipescu - Kretzulescu de la Drajna. FOTO turism.drajna.ro

De altfel, imediat după moară, în acea vreme, se ridica un vechi portic de piatră, ce indica drumul spre castel şi care avea gravate în chirilică numele lui Alexandru N. Filipescu şi anul 1851, data la care acesta a început reconstrucţia conacului iniţial de pe domeniu, jefuit şi incendiat de turci. De la portic, o alee traversa satul, conducând până la dealul pe care se înalţă zidurile groase ale curţii de la Drajna.

Ultimul administrator al morii a fost Dumitru Kretzulescu-Warthiadi (1885-1970), proprietarul Castelului Filipescu, fiul Elenei Kretzulescu şi al generalului Panait Warthiadi.   Boierul nu avea obiceiul să locuiască la Drajna, ci la Bucureşti, astfel că administrarea moşiei era lăsată în mâna arendaşilor şi administratorilor. Chiar şi aşa, fiind de profesie inginer agronom şi doctor în ştiinţe la Munchen, Dumitru Kretzulescu-Warthiadi va exploata ştiinţific cele 53 ha pe care le mai avea familia la Drajna, va creşte animale şi păsări de rasă, creând o fermă avicolă şi pomicolă renumită.

Bătrânii din Drajna care l-au cunoscut pe boier spun despre acesta că, spre deosebire de înaintaşii săi, era un om fără pic de înţelegere faţă de nevoile locuitorilor şi ale comunei. Cu vecinii moşiei erau mereu în procese şi nu a sprijint nici şcoala sau alte instituţii locale.

Afectate de cutremure, rechiziţionate şi prădate de ruşi în 1945, clădirile de pe domeniu au fost într-un final expropiate. Castelul a fost confiscat, statul amenajând în interiorul lui, odinioară somptuos, sediul Gospodăriei Agricole de Stat, apoi un orfelinat, ulterior un cămin de odihnă pentru sportivi şi finalmente, un sanatoriu TBC, destinaţie pe care o are şi astăzi.

moara apa prahova foto turism.drajna.ro

Moara, decor în filme

În ceea ce priveşte moara, acesta a fost retrocedată, însă anii scurşi fără a fi întreţinută i-au produs pagube importante. Starea de conservare din prezent este precară din cauza lipsei de întreţinere, a dezinteresului autorităţilor din vremea când moara aparţinea patrimoniului judeţean, dar şi al moştenitorilor proprietarilor.

Singura speranţă pentru salvarea monumentului arhitectural este ca acesta să fie cumpărat de la actualul proprietar, iar investiţiile să fie realizate în cadrul unui program derulat cu fonduri europene.

Frumoasa moară a fost decor de filme. FOTO turism.drajna.ro

Un semnal de alarmă ar trebui să fie starea unei mori asemănătoare, de la Filipeştii de Târg, din care nu au mai rămas decât ruinele.

Moara de apă Warthiadi a apărut şi în decoruri de filme – „Întoarcerea Vlaşinilor” şi în „Haiducii lui Şapte Cai“.

Vă mai recomandăm

Epopeea primului bust al lui Caragiale din Ploieşti - autorităţile s-au chinuit 23 de ani să facă statuia, iar presa vremii relata că „nu prea seamănă“ cu scriitorul. Nici în trecut autorităţile locale nu se grăbeau să ducă la final proiectele demarate, dovadă „chinul“ de 23 de ani, după Primul Război Mondial, al administraţiei din Ploieşti de a-i ridica un bust lui Caragiale. Când a fost dezvelit, în 1935, presa vremii relata că „figura de bronz nu seamănă cu scriitorul“. Bustul a tot fost mutat prin oraş de comunişti şi ţinut în interior pentru că sculptoriţa era o reprezentantă a burgheziei.

Povestea bisericii călătoare de la Jercălăi. Construită în Mureş, a fost mutată la Castelul Bran şi apoi strămutată în Prahova, pentru că devenise bodegă. Monument istoric de o mare frumuseţe, biserica de lemn a Mănăstirii Jercălăi din Prahova, are o poveste fascinantă: construită la Luieriu, în Mureş, a fost dăruită Reginei Maria, care a mutat-o la Bran. Lăsată de izbelişte după 1947 şi folosită mai mult ca bodegă, biserica în formă de corabie a fost demontată, strămutată şi reasamblată în Prahova, la Mănăstirea Jercălăi.

Ploieşti



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite