Dezastrul din Bucegi. Cum au ajuns toate cabanele de mare altitudine să fie închise pentru turişti: „La Poiana Izvoarelor te puteai caza până acum două săptămâni“

Dezastrul din Bucegi. Cum au ajuns toate cabanele de mare altitudine să fie închise pentru turişti: „La Poiana Izvoarelor te puteai caza până acum două săptămâni“

Cabana Omu, aflată la o altitudine de peste 2500 m, este cea mai veche construcţie din piatră din România contruită la cea mai înaltă altitudine FOTO proalpin.ro

Infrastructura turistică din Munţii Bucegi, una dintre zonele României cu cel mai mare aflux anual de vizitatori, nu mai poate oferi pasionaţilor de trasee de mare altitudine cazare pe timpul nopţii şi nici măcar adăpost pe vreme rea .

Cele mai multe dintre cabanele din Bucegi care, până nu demult, reprezentau un refugiu sigur pentru montaniarzi au acum lacăt la uşă. Omu, Caraiman, Babele, Poiana Izvoarelor, Mioriţa sunt doar câteva dintre ele. În prezent, pe platoul Bucegilor nu mai există nicio cabană funcţională, care să ofere măcar asistenţă turiştilor aflaţi la ananghie.

Singurul spaţiu turistic care a rezistat în zona Platoului Bucegi este cabana Piatra Arsă, dar aceasta aparţine de Ministerul Tineretului şi Sportului şi este rezervată sportivilor aflaţi în cantonament. Turiştii care ajung aici, rareori găsesc camere disponibile. În plus, Piatra Arsă, aflată la o altitudine de 1.950 de metri, este relativ departe de traseele de creastă abordate de montaniarzi.

Constantin Ţăposu, preşedintele organizaţiei „Om pe munte“, implicat în acţiuni de salvare a turismului montan, a explicat că, într-o primă fază, tentaţia a fost să incrimineze proprietarii care administrează în prezent cabanele.

Condiţii dure pentru proprietari

„Am încercat să mă duc să dau vina iniţial pe proprietari, dar uşor-uşor mi-am cam schimbat părerea. Să administrezi o cabană în vârf de munte, într-un loc atât de izolat, nu aduce niciun venit, abia dacă poţi s-o ţii pe picioare. În unele cazuri, proprietarii sunt absurzi şi cer chirii fabuloase celor care vor să administreze. De exemplu, pentru Poiana Izvoarelor a fost cerută o chirie de 2.000 de euro pe lună, în condiţiile în care acolo n-ai cum să câştigi bani ca să poţi să plăteşti chiria, pe lângă alte lucruri, taxe, salarii. La Poiana Izvoarelor te puteai caza până acum două săptămâni. Cei care au închiriat acolo la începutul anului n-au mai putut rezista pentru că erau condiţii destul de dure şi nu făceau faţă financiar“, explică Ţăposu.

Într-o situaţie similară se află cabana Caraiman, construită în anul 1937, la o altitudine de 2.025 de metri, pe versantul prahovean al munţilor Bucegi. Acum se află în proprietatea unui cetăţean englez şi este scoasă oficial din circuitul turistic. Reprezentanţii asociaţiei „Om pe munte“ au încercat să facă un prim pas pentru ca acest refugiu să poată fi redat turiştilor, dar fără rezultat.

„I-am făcut nişte propuneri decente zic eu, cumva să ne lase să ne apucăm să strângem bani să o cumpărăm sau să ne-o închirieze sau să o administrăm sub numele lor, să avem grijă de cabană, astfel încât să fie deschisă. Nu am primit un răspuns, deşi am primit confirmare că mailul a fost primit“, a explicat Constantin Ţăposu.

Omu, acoperită iarna de zăpadă

Lista cabenelor închise este completată de Omu, cea mai veche de acest gen din ţară, construită în anul 1888, aflată la cea mai mare altitudine, 2.505 de metri, lângă staţia meteo de pe Vârful Omu. În prezent este închisă pe timpul iernii, din cauza zăpezilor care acoperă clădirea aproape integral, iar pe timpul verii uşa se mai deschide, dar „la noroc“.

Babele, o altă cabană celebră din munţii Bucegi, are o situaţie aparte. Construită tot în anii ‘30, la o altitudine de 2.206 metri, funcţionează de regulă la sfârşit de săptămână, dar fără partea de cazare, doar cu un bar unde turiştii pot bea un ceai cald.

Cabana Babele este deschisă doar pentru bar şi nu mai oferă cazare turiştilor FOTO wikipedia.ro

”Cabana Babele încă este în circuitul turistic, dar nu mai cazează turişti. Pe vremuri era un cod nescris al muntelui, prin care orice om, la orice oră din zi sau din noapte era primit, pentru că îi salvai viaţa. Pe platoul Bucegi, în momentul de faţă nu mai este niciun adăpost, măcar refugiu. Situaţiile de urgenţă apar când oamenii nu-şi evaluează bine timpii şi pierd ultima telecabină. A fost o situaţie de acest gen în 2017, când vreo 70 de persoane au rămas izolate la Sfinx, iar cabana Babele s-a deschis la presiunea oamenilor, a Jandarmeriei. I-au primit în sala de mese până ce au putut fi coborâţi la Piatra Arsă”, spune Constantin Ţăposu.

Nici în zona Sinaia, situaţia nu este mai bună. Mioriţa, o altă cabană celebră printre turiştii pasionaţi de trasee montane şi nu numai, situată între cota 2000 şi 1400 din Sinaia are şi ea lacătul pe uşă. Este de vânzare aşa cum figurează pe sales.citr.ro, o platformă de vânzări online în insolvenţă şi faliment.

Toate aceste cabane au fost construite, cele mai multe în anii ’20, ’30, de către asociaţii sportive din Prahova sau Braşov. Au rezistat în faţa avalanşelor, în faţa unui război, au trecut prin incendii multe dintre ele, dar nu şi de tăvălugul privatizării din anii 90. Reprezentantul organizaţiei ”Om pe munte” spune că salvarea ar putea veni din partea statului, printr-o lege care să scutească proprietarii de palta unor taxe, impozite sau printr-o acţiune mai dură, prin care administratorii  să fie obligaţi să aducă cabanele la statutul iniţial.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: