De ce europenii sunt cei mai înalţi oameni din lume. Arheolog român implicat într-un studiu care va dezvălui  originile populaţiei bătrânului continent

De ce europenii sunt cei mai înalţi oameni din lume. Arheolog român implicat într-un studiu care va dezvălui  originile populaţiei bătrânului continent

Areheologul Alin Frânculeasa, singurul cercetători român implicat în studiul european

Un studiu de amploare care urmăreşte moştenirea genetică a europenilor, dar şi evoluţia lingvistică şi socială pornind de la populaţiile migratoare care au străbătut inclusiv teritoriul ţării noatre acum 5000 de ani, este în desfăşurare în România.

Cercetările de până acum au arătat că europenii de astăzi păstrează până la 80 la sută din bagajul genetic al populaţiei Yamnaya care a migrat spre Nordul şi Sudul continentului pornind de la Nord de Marea Neagră, teritoriul actual al Ucrainei.

Proiectul este coordonat de Departamentul de Cultură al Universităţii din Helsinki şi implică inclusiv cercetarea unor tumuli descoperiţi în zona judeţului Prahova. Singurul român cooptat în proiect este Alin Frânculeasa (43 de ani), cercetător ştiinţific în cadrul Muzeului de Istorie şi Arheologie Prahova. Acesta va coordona săpăturile arheologice care vor începe în luna iulie, în acest an,  în comuna Boldeşti Grădiştea, acolo unde a fost descoperit un tumul care interesează din punct de vedere al studiului amintit.

Întreg studiul porneşte de la informaţia că undeva în jurul anilor 3.000 îHr, se petrece un fenomen în Nordul Mării Negre care a provocat plecarea în masă a populaţiilor care locuiau în acea parte de lume. Deocamdată nu este cunoscut ce a cauzat această migraţie masivă, dacă a fost vorba despre un fenomen meteorologic extrem sau un conflict social.

Migraţia

”Cert este că oamenii încep să plece într-o migraţie pe două direcţii, unii o iau pe la Nord de Carpaţi, prin Cehia, Germania, Belgia, Olanda, Norvegia şi ajung până în Irlana, iar alţii aleg traseul pe la gurile Dunării, trec în Bulgaria, ajung în România, Serbia şi ajung în Câmpia magiară. Important este că noile analize de genetică au arătat că fondul acesta din Nordul Mării Negre est eprezent puternic în fondul actual al civilizaţiei occidentale”, explică arheologul Alin Frânculeasa.

Arheologul Alin Frînculeasa FOTO Diana Frîncu

Cu alte cuvinte, bagajul genetic adus în Europa în urmă cu 5000 de ani de populaţia din Nordul Mării Negre, numită Yamnaya (groapă în limba rusă), se regăseşte astăzi în ADN-ul europenilor în proporţie de până la 80 la sută. Ceea ce deosebeşte, din punct de vedere genetic, populaţia Yamnaya de populaţiile anterioare din Europa este înălţimea şi masivitatea corpului, dar şi tenul deschis la culoare. Vechii europeni erau mici de statură, media înălţimii la bărbat era de 1.60 m, în timp ce un bărbat Yamnaya ajungea chiar şi până la 1.90 m. Asta înseamnă că Yamnaya avea o alimentaţie bazată foarte mult pe carne şi lapte, ceea ce dovedeşte că avea ca principală ocupaţie creşterea animalelor, în timp ce populaţiile anterioare se hrăneau în special cu cereale, aşadar erau agriculotori. Aceasta ar putea să fie una dintre explicaţiile pentru care europenii de astăzi sunt cei mai înalţi oameni din lume, moştenirea genetică influenţând încă aspectul fizic al populaţiei actuale a bătrânului continent.

Impactul Yamnaya asupra Europei nu se rezumă doar la moştenirea genetică, ci şi la influenţele sociale şi culturale în baza cărora s-a desvoltat ulterior societatea europeană.

”Sunt trei elemente foarte importante ale studiului care urmăreşte cât influenţează migraţia populaţiei Yamnaya asupra bagajului genetic al europenaului, ce influenţă aduce asupra  organizării sociale, cu bărbatul în vârful piramidei sociale ca lider de grup, mai târziu trib şi care se deveni ulterior rege, iar cea de-a treia latură urmăreşte influenţa Yamnaya asupra evoluţiei limbilor europene”, ecxplică Alin Frânculeasa.

Piramida socială adusă în Europa de civilizaţia Yamnaya

Sunt referinţe care arată că populaţiile din Nordul Mării Negre care au migrat către Nordul şi Sudul continentului erau mult mai dezvoltate din punct de vedere social şi cultural. Îmblânziseră deja calul pe care îl foloseau ca animal de povară, iar aceasta este o mare cucerire pentru evoluţia Europei. Mai mult, triburile Yamnaya aveau o organizare socială bine stabilită, cu lideri de grup bărbaţi, în timp ce la popoarele anterioare această piramidă socială nu exista atât de pregnant, femeia având atunci un rol important în comunitate.

Deşi exista o diferenţă evidentă între cele două lumi, contactul dintre civilizaţia Yamnaya şi populaţiile exitente anterior în Europa nu a fost deloc bland, ba din contră, spune Alin Frânculeasa. Au fost descoperite urme de violenţă în tumuli deja cercetaţi, unde au fost găsite cranii sfărâmate de arme din metal. Din păcate urme ale culturii Yamnaya sunt destul de greu de descoperit în prezent. Fiind vorba despre populaţii migratoare, care s-au deplasat de-a lungul câtorva secole pornind din zona Ucrainei de astăzi către Finlanda şi Irlanda, dar şi spre Sudul Europei, nu au rămas în urma lor vestigii spectaculoase. Ceea ce se mai poate cerceta în prezent sunt tumulii, mormintele liderilor de grup descoperite în număr destul de mare în zona judeţului Prahova. Totuşi aceste vestigii reliefează în mod clar cum era organizată din puncte de vedere administrativ şi social populaţia Yamnaya. În tumuli cercetaţi în Prahova nu au fost găsite decât rămăşiţele umane ale unor lideri bărbaţi şi copiii acestora, cel mai probabil. Femeile erau îngropate fie la marginea tumulului central, fie în altă parte, însă mormintele lor sunt ori extrem de rare, ori nu au fost descoperite încă.

”Cu cât movila era mai înaltă, cu atât personajul era mai important. Am găsit în centrul tumulilor şi copii, ceea ce ne duce cu gândul că încă de atunci exista acest element de filiaţie, al imortanţei descendenţei. Probabil erau copiii unor lideri de grup. Din păcate ritualul lor de înmormântare era destul de auster, foarte rar găsim câte o piesă, din când în când inele de buclă din argint (accesorii cu care era prins părul n.r.) şi cam atât”, explică Frânculeasa.

Studiul este o călătorie ştiinţifică spre originile Europei, bazat pe analizele genetice, care se vor reaiza în Germania la Mainz, pe investigaţii izotopice care vor fi făcute la Bristol şi studii de paleomediu la Helsinki, şi va reliefa în final cine suntem cu adevărat şi de unde ne tragem. În acest proiect, care are finanţare europeană, sunt implicaţi, alături de românul Alin Frânculeasa, şi specialişti din Marea Britanie, Germania, Ungaria şi Finlanda, dar  şi din Serbia, Polinia, Slovacia şi Bulgaria.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: