Cum ar fi trebuit tratat, după carte, criminalul de la Săpoca: „Sevrajul este o urgenţă medicală. Se poate muri“

Cum ar fi trebuit tratat, după carte, criminalul de la Săpoca: „Sevrajul este o urgenţă medicală. Se poate muri“

Irina Minescu, managerul Spitalului de Psihiatrie Voila Câmpina

Tragedia de la Săpoca, unde cinci bolnavi au murit, după ce au fost loviţi  de coleg de salon aflat în sevraj etanolic, dar care prezenta şi alte afecţiuni psihice, a provocat o serie de reacţii în rândul medicilor psihiatrii de la Spitalul Voila din Câmpina.

Sindromul de sevraj etanolic provocat de dependenţa de alcool este menţionat în psihiatria modernă drept patologie foarte gravă, iar pacientul într-o astfel de stare de sănătate este considerat o urgenţă medicală, care necesită tratament imediat până la ieşirea din starea critică.

”Se poate muri în sevraj” este avertismentul tras de medicii de la Spitalul de Psihiatrie Voila din Câmpina, acesta fiind unul dintre motivele pentru care protocolul medical în astfel de situaţii impune monitorizarea şi supavegherea permanentă a bolnavului. Dependenţa de alcool cu toate consecinţele ei medicale şi sociale este o boală psihică, nu un viciu, mai spun medicii.

Psihiatrii câmpineni susţin că protocolul în cazul alcoolicilor aflaţi în sevraj este foarte clar, dat fiind existenţa riscului de deces, iar ceea ce s-a întâmplat la Săpoca este o consecinţă a nerespectării de către personalului medical a obligaţiilor de serviciu.

”Organismul reacţionează la lipsa alcoolului cu care era obişnuit anterior şi atunci apare simptomul de sevraj la etanol care poate să fie simplu sau complicat şi care se manifestă astfel: pacientul tremură foarte tare, transpiră foarte mult, are simptome digestive, greaţă, vomă, începe să se dezorienteze temporo-spaţial, nu mai ştie unde este, dacă este zi sau noapte. Are halucinaţii specifice acestui tip de tulburare, vede animale mici şi pot să facă, în sevrajul complicat, crize epileptice. Există şi varianta aceasta: face o criză epileptică şi nu ştie nimeni de ce, pentru că nu a mai făcut altă dată şi, ajungând la noi, ne dăm seama că este în cadrul sevrajului. Pot apărea inclusiv tulburări cardiace şi de aceea trebuie monitorizat. Se poate muri în sevraj, poţi deveni foarte agitat în sevraj, poţi să ai nevoie de contenţie în sevraj, pentru că eşti extrem de dezorinetat şi există riscul să pici, să te loveşti sau să îi loveşti pe alţii. Simptomatologia aceasta poate dura de la câteva zile până la o săptămână”, explixă medicul Irina Minsescu, directorul Spitalului de Psihiatrie Voila.

Mai mult, susţine medicul, un pacient în sevraj etanolic sever este internat într-un salon cu regim închis, de unde nu poate ieşi fără să fie văzut de către personalul medical şi unde este supravegheat în permanenţă.

”Dacă situaţia o impune, se eliberează tot salonul şi rămâne pacientul singur, avem şi această variantă. Deci se izolează şi se recomandă medicaţie, hidratare perfuzabilă şi se administrează tratament specific de psihiatrie, chiar şi tratament pentru prevenirea crizelor epileptice, dacă ele n-au apărut la internare. Se monitorizează puls, tensiune, pentru că sindromul de sevraj este o patologie foarte gravă”, susţine medicul Irina Minescu.

Directorul Spitalului de Psihiatrie Voila Câmpina susţine că nu lipsa de personal, nu lipsa de medici este neapărat problema bolnavilor psihici, ci lipsa unei verigi în lanţul familie-spital-externare. La plecarea din spital, pacientul este pur şi simplu pe picioarele lui, doar de el depinde dacă va reuşi să-şi înfrângă boala sau va recidiva. Societatea, statul nu-l ajută aproape cu nimic.La nivelul spitalului de psihiatrie din Câmpina a fost iniţiat un program de terapie construit pe sistemul ”alcoolici anonimi” inspirat din SUA. Acest tip de terapie dă rezultate în combinaţie cu tratamentul medicamentos, doar că la spitalul Voila proiectul este iniţiat de medicul Irina Teodora Drăghici care face pur şi simplu voluntariat. Spitalul nu poate obliga pacientul să se înscrie în acest program de terapie. Sunt implicaţi doar bolnavii care chiar îşi doresc să scape de dependenţa de alcool.

Pacienţii care prezintă risc sunt monitorizaţi video în permanenţă. În momentul în care pacientul devine agitat, cu gesturi tipice, specifice afecţiunii, i se administrează tratament FOTO Diana Frîncu

Ce se întâmplă cu bolnavii psihici violenţi

Mai gravă este situaţia bolnavilor psihici care au comis fapte penale săvârşite cu violenţă în condiţii de discernământ abolit. Aceştia nu răspund penal şi nu pot urma calea unui proces aşa cum se întâmplă în cazul unui infractor sănătos din punct de vedere psihic.

Un criminal pentru care există suspiciuni că are afecţiuni psihice, este supus unui protocol diferit şi destul de complex. O comisie medicală decide dacă infractorul a avut sau nu discernământ când a comis fapta.

”Expertiza medico-legală se face la Serviciile de Medicină Legală unde este o comisie formată din doi psihiatrii şi dintr-un medic legist. Această comisie ia o hotărâre în baza unei internări în spital. Noi, la Spitalul Voila, internăm astfel de pacienţi pe o perioadă limitată, timp în care medicul îl vede, este examinat apoi  de un psihilog, iar cu documentele medicale îl predăm poliţiei care îl duce la IML unde este evaluat. Comisia, studiind actele medicale din spital, da rezoluţia dacă a avut sau nu discernământ”, explică Irina Minescu.

Ce pedepse primesc criminalii bolnavi psihic

Dacă acea echipa medicală stabileşte că autorul faptei nu a ştiut ce face, nu este arestat preventiv, ci se dispune o internare provizoire într-un centru de psihiatrie unde rămâne până la finalizarea anchetei.

Ulterior, instanţa de judecată, stabileşte care va fi soarta bolnavului. Sunt două variante, iar aici legea este destul de evazivă. Un bolnav psihic care a comis fapte penale poate fi condamnat la internare nevoluntară într-un spital de psihiatrie, iar în România sunt doar patru astfel de spitale care au saloane dedicate cu măsuri de siguranţă sporite. În a doua situaţie, pacientul este lăsat în libertate, dar este obligat la tratament specific.

Medicii psihiatrii de la Spitalul Voila Câmpina susţin că sunt foarte rare cazurile în care un pacient cu probleme psihice devine violent cu condiţia ca tratamentul să fie administrat în mod adecvat FOTO Diana Frîncu

Este important de precizat că judecătorul nu decide şi cât timp va rămâne în spital un bolnav psihic care a comis o faptă penală. Poate preciza doar: ”până la însănătoşire”. În timpul internării nevoluntare, pacientul este reevaluat periodic, iar când medicii apreciază că este însănătoşit, poate părăsi centrul medical.

Lanţul slăbiciunilor

De aici începe însă lanţul slăbiciunilor. La externare, pacientul părăseşte centrul cu obligaţia la un tratament specific şi este monitorizat lună de lună.

”Ei sunt obligaţi la un tratament specific şi sunt obligaţi să vină să ia reţeta în fiecare lună. Dacă în această lună nu s-a prezentat conform programării, anunţăm poliţia, DSP-ul, este căutat şi adus din nou la tratament. Dar aici este o fractură. Pacientul vine la noi să ia doar reţeta, noi nu putem urmări dacă el ia şi medicamentele”, a explicat Irina Minescu motivul pentru care nu de puţine ori, bolnavii psihici recidivează.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările