Cum s-a „rupt“ România la alegerile prezidenţiale. Sudul ţării rămâne fidel candidaţilor de stânga. Prahova a mers şi pe „surprize“
0
Cu excepţia judeţului Prahova care a ales de câteva ori candidatul „surpriză“, Emil Constantinescu şi Traian Băsescu, alegătorii din judeţele din sudul ţării au rămas fideli orientării de stânga la toate alegerile prezidenţiale desfăşurate până acum în România. Este un trend cu puţine şanse de schimbare în următorul deceniu, potrivit sociologilor
Primul tur al alegerilor prezidenţiale din 2014 a confirmat, în Prahova, trendul ascendent, din ultimii ani, al partidelor de stânga, care au revenit în opţiunile electoratului şi au obţinut procente bune atât la alegerile locale şi parlamentare din 2012, cât şi la europarlamentarele din acest an.
Potrivit rezultatelor centralizate de Biroul Electoral Judeţean (BEJ) Prahova, dintre cei 677.354 de alegători cu drept de vot din judeţ, la urne s-au prezentat duminică, 2 noiembrie, 382.321 de alegători (56,44%). Victor Ponta a câştigat detaşat primul tur, cu un procent de 39,4%, urmat de Klaus Iohannis, cu un procent de 27,7%. Pe locul trei s-a clasat Călin Popescu Tăriceanu – 8,3%, urmat de Elena Udrea - 6,7%, Corneliu Vadim Tudor – 5,1% şi Monica Macovei – 16.897 - 4,5%.
Orientarea de acum a electoratului din Prahova este, de altfel, şi o confirmare a unui comportament cameleonic, oscilant, dovedit în timp: voturile prahovenilor au mers, ciclic, atât către candidaţii şi partidele de stânga cât şi către cei de dreapta. De asemenea, cu excepţia alegerilor din 1990, când prahovenii au votat, alături de întreaga ţară, Ion Iliescu, la celelalte scrutinuri prezidenţiale au mers fie pe „surpriză“, votând Emil Constantinescu şi de două ori Traian Băsescu, fie „alegând răul cel mai mic“, Iliescu în defavoarea lui Corneliu Vadim Tudor, în 2000.
Cu totul altfel stau lucrurile la o aruncătură de băţ, în judeţul vecin, Buzău. În primul tur al alegerilor prezidenţiale din 2014, Victor Ponta a obţinut 54,21%, Klaus Iohannis 19,9%, iar Elena Udrea 6,06%. Victor Ponta l-a învins pe Klaus Iohannis la Buzău cu o diferenţă de 34%, mult mai mare decât cea la nivel naţional. La ea acasă, Elena Udrea a ieşit a treia, înaintea lui Călin Popescu Tăriceanu.
Este un vot care confirmă fără dubii o preferinţă a electoratului din Buzău către stânga, aceeaşi de la toate alegerile prezidenţiale desfăşurate până acum în România.
Prahova, electorat cu opţiuni oscilante. Buzăul, cel mai masiv vot de stânga de la toate alegerile prezidenţiale
În primăvara lui 1990, România organiza, după cinci luni de la evenimentele din 1989, primele alegeri libere şi democratice de după Al Doilea Război Mondial. Participarea la vot a fost de aproximativ 86%. În celebra „Duminică a orbului“, Ion Iliescu a fost preşedintele cu cele mai voturi primite de la peste 12 milioane de alegători din cele 15 milioane care s-au prezentat la vot. Prahova l-a votat masiv pe Ion Iliescu (FSN), unde acesta obţinea 79,3% din voturi. Ceilalţi doi candidaţi, Ion Raţiu şi Radu Câmpeanu, ambii reîntorşi în ţară după o perioadă de exil, n-au avut nicio şansă.
Procentul a fost şi mai zdrobitor la Buzău, unde Iliescu a obţinut 95,22%.
În 1992, lupta prezidenţială s-a dat între Ion Iliescu (PDSR), Emil Constantinescu (CDR) şi Gheorge Funar (PUNR). Românii din majoritatea oraşelor din sudul ţării au rămas spre stânga şi l-au votat tot pe Ion Iliescu. În unele judeţe, Ion Iliescu ar fi putut ieşi din primul tur. Este clasic cazul judeţului Buzău, unde Ion Iliescu a obţinut 71,1% dintre voturi. Şi în Prahova, procentul a fost mare, de 52,6%.
La alegerile din 1996, voturile din Prahova s-au orientat în cealaltă tabără, în timp ce judeţul Buzău a rămas fidel lui Ion Iliescu. Emil Constantinescu a câştigat în Prahova cu un procent de peste 60%, în timp ce, în Buzău, Ion Iliescu câştiga cu un scor asemănător.
În anul 2000, Ion Iliescu a triumfat din nou, însă principalul motiv a fost acela că românii nu l-au vrut pe Corneliu Vadim Tudor şi au votat mai mult împotriva acestuia decât pentru Ion Iliescu. Dacă în turul întâi voturile au fost împărţite între Ion Iliescu (PSDR), Teodor Stolojan (PNL) şi Corneliu Vadim Tudor (PRM), în turul al doilea, atât Prahova cât şi Buzăul au votat pentru Ion Iliescu, care obţinut scoruri eletorale cuprinse între 60 şi 70%.
În 2004, Prahova schimbă din nou tabăra. Pe fondul ascensiunii politice a Alianţei Dreptate şi Adevăr, alegătorii din Prahova şi-au îndreptat voturile către Traian Băsescu, care a triumfat în faţa lui Adrian Năstase (PSD+PUR). Electoratul din Buzău face din nou opinie opinie separată şi, fidel votului de stânga, merge pe mâna lui Adrian Năstase.
Cu mai puţin de două luni înainte de alegeri, Alianţa DA a organizat o conferinţă de presă în care Theodor Stolojan a anunţat că se retrage din cursa prezidenţială din cauza unor probleme de sănătate, cedându-i locul lui Traian Băsescu. A fost un moment care a rămas în memoria colectivă prin celebra replică „Dragă, Stolo”, prin care Băsescu i s-a adresat lui Stolojan, izbucnind în plâns.
La alegerile prezidenţiale din 2009, situaţia s-a repetat. Prahovenii au mers tot pe mâna lui Traian Băsescu (PDL), care a obţinut 53,43%, pe când alegătorii din Buzău l-au preferat pe Mircea Goană (PSD), 56,06%.
Buzăul este judeţul care a votat cel mai masiv cu stânga la toate alegerile prezidenţiale de până acum. Călin Bostan, unul dintre ziariştii cu state vechi în presa buzoiană, are o explicaţie pentru perseverenţa buzoienilor de a-şi alege primari, parlamentari sau preşedinţi de stânga: „Buzăul a fost, înainte de 1989, un oraş puternic industrializat, cu o platformă industrială bine dezvoltată, cu fabrici acoperind un spectru larg al industriei, de la cea grea, până la cea uşoară ori alimentară. După 1990, odată cu privatizarea acestora şi reducerile drastice de personal, inclusiv în urma retehnologizării şi a rentabilizării fluxului de producţie, s-a format şi s-a „îngroşat”, an de an, o nouă pătură, a celor dependenţi de orice formulă de ajutor social. Iar efectul – vizibil în voturile buzoienilor către partidele de stânga, în special PSD - este clar oglindit în bugetele anuale ale Primăriei, unde principala componentă o reprezintă cea socială (ajutoare sociale sub diverse forme, subvenţii la încălzire etc“.
Teleorman, judeţ roşu
Teleormanul este unul dintre judeţele renumite pentru „aplecarea“ electoratului către stânga. După felul în care alegătorii teleormăneni au votat, din 1990 până în prezent, Teleormanul şi-a căpătat, pe bună dreptate, denumirea de „judeţ roşu”. Teleormănenii nu s-au dezminţit nici la scrutinul din 2 noiembrie. Victor Viorel Ponta, candidatul USD a fost votat de 57% dintre alegători, câştigând în 90 din cele 97 de comune ale judeţului.
La scrutinul din 2 noiembrie, teleormănenii l-au preferat pe Victor Viorel Ponta, candidatul PSD-UNPR-PC. Acesta a obţinut 57% din sufragiile electoratului teleormănean. Klaus Iohannis a luat 23, 24 % dintre voturile alegătorilor din Teleorman, fiind votat de 42.894 de persoane.
Spre deosebire de alte judeţe, unde bătălia pentru locul trei s-a dat între Elena Udrea, Monica Macovei şi Călin Popescu Tăriceanu, în Teleorman, preferinţele alegătorilor au fost altele.
Dan Diaconescu (PPDD)a fost al treilea candidat în preferinţele teleormănenilor, alegându-se cu 8908 voturi. (4, 82%) Elena Udrea a fost votată de 7094 de alegători, iar Corneliu Vadim Tudor de 6505 alegători. Călin Constantin Anton Popescu Tăriceanu a luat în Teleorman 5918 voturi.
Ponta a câştigat în 90 din 97 de comune
PSD-ul a ieşit învingător ca procente în 90 de localităţi din judeţ. Faptul că Ponta a fost preferatul teleormănenilor din cele 65 de localităţi patronate de primari PSD nu a constituit o surpriză. Marea surpriză, neplăcută pentru opoziţie, a venit din partea a peste 20 de localităţi, patronate de primari de la PDL şi PNL, unde a câştigat tot Victor Viorel Ponta. Din cele 31 de comune din judeţ, conduse de primari PNL şi PDL, Klaus Iohannis a câştigat doar în şapte (cinci de la PNL şi două de la PDL). Redutele necucerite de PSD Teleorman sunt : Buzescu, Călineşti, Moşteni, Vârtoape,Suhaia, Mereni, Lisa.
Cum s-a votat după Revoluţie
La alegerile din 1990, când media pe ţară obţinută de Ion Iliescu a fost de 85,1%, în Teleorman, candidatul PSD obţinea nu mai puţin de 94,72%. Doar 3,69% i-a revenit liberalului Radu Câmpeanu şi doar 1,56% lui Ion Raţiu la primele alegeri democratice din România, după 1989.
La alegerile prezidenţiale din 1992, teleormănenii au votat în aceeaşi direcţie. În primul tur de scrutin organizat la data de 27 septembrie, Ion Iliescu, candidatul FDSN obţine în Teleorman 70,1% din sufragiile electoratului, în condiţiile în care media pe ţară a fost de 47,37%. În turul al doilea, teleormănenii l-au votat într-un procent şi mai mare pe Iliescu, acesta câştigând detaşat în judeţ cu peste 80%.
În Teleorman, Iliescu ar fi ieşit în 1996 încă din primul tur
Ion Iliescu ar fi câştigat alegerile prezidenţiale încă din primul tur în 1996, dacă în România s-a fi votat precum în Teleorman. 50,3% a fost procentul obţinut de Iliescu, de data aceasta candidat al PDSR, în Teleorman. Procentul obţinut la nivel naţional de Iliescu în primul tur a fost de doar 32%. Emil Constantinescu (CDR) ia în Teleorman doar 21%, iar Petre Roman doar 15,5%.
În cel de-al doilea tur, teleormănenii îi dau lui Iliescu, peste 60% din voturi. Emil Constantinescu (CDR), cel care a câştigat alegerile prezidenţiale din 1996, a obţinut în judeţul roşu sub 30%.
În 2004 şi în 2009, teleormănenii au votat invers decât restul ţării
Teleormănenii nu s-au „dezminţit” nici în 2000. 50,3% este procentul obţinut de Ion Iliescu (PDSR) în judeţ. Vadim Tudor (PRM) obţine 24,7%, iar Teodor Stolojan puţin peste opt procente. În cel de-al doilea tur de scrutin, teleormănenii dau majoritatea voturilor tot lui Ion Iliescu. Aceasta a câştigat alegerile din 2000, în urma celui de-al doilea tur de scrutin organizat în data de 10 decembrie, cu 66,83%. Teleormănenii i-au dat peste 70% din sufragii.
La alegerile din 2004, teleormănenii l-au preferat de urmaşul lui Iliescu, Adrian Năstase (PSD-PUR) în detrimentul lui Traian Băsescu, candidatul Alianţei Dreptate şi Adevăr. 55,45% a obţinut Adrian Năstase în Teleorman în cel de-al doilea tur de scrutin. Doar 27% dintre teleormăneni i-au dat votul lui Băsescu, cel care a câştigat alegerile din 2004. Prezenţa la vot a fost în judeţ de peste 60%.
Şi în 2009, teleormănenii au votat tot cu candidatul de stânga. Mircea Geoană (PSD) a obţinut în cel de-al doilea tur de scrutin 43,35 la sută. Traian Băsescu (PDL) a obţinut 30% din sufragiile electoratului teleormănean, iar Crin Antonescu (PNL) s-a ales cu doar 17,98%.
PSD, câştigător detaşat în Giurgiu
Victor Ponta a câştigat primul tur al alegerilor prezidenţiale şi în judeţul Giurgiu, obţinând un scor de 61,32%, de aproape patru ori mai mare faţă de următorul clasat, candidatul ACL, Klaus Iohannis, care a înregistrat 15,40% din voturile exprimate în acest judeţ.
Datele centralizate de BEJ Giurgiu în urma scrutinului din 2 noiembrie au arătat că Victor Ponta a obţinut 61,32% (77.072 voturi), fiind urmat la mare distanţă de Klaus Iohannis, care a avut în judeţ un scor electoral de 15,40% (19.360 voturi). Pe locul al treilea s-a situat Elena Udrea, cu un scor electoral de 5,45% (6.847 voturi), urmată de Călin Popescu Tăriceanu cu 4,98% (6.254 voturi), Dan Diaconescu cu 4,92% (6.192 voturi), Corneliu Vadim Tudor cu 4,14% (5.205 voturi) şi Monica Macovei cu 1,84% (2.315 voturi).
Toţi ceilalţi candidaţi au obţinut în judeţul Giurgiu sub o mie de voturi fiecare.
Tot spre stânga din 1990 încoace
Locuitorii judeţului Giurgiu menţin aceeaşi direcţie de vot din 1990 încoace. Majoritatea voturilor, la fiecare tur de scrutin electoral, au fost îndreptate către stânga. Giurgiuvenii au votat masiv FSN, FDSR , PDSR sau PSD la toate alegerile prezidenţiale organizate după 1989.
Peste 93% din sufragiile electoratului a obţinut Ion Iliescu, în judeţul Giurgiu, la alegerile din 1990. Doar 4.08% a fost procentul obţinut de Radu Câmpeanu şi doar 2,65%, cel obţinut de Raţiu.
La alegerile din 1992, giurgiuvenii l-au votat masiv pe Ion Iliescu. În primul tur de scrutin , candidatul Frontului Democratic al Salvării Naţionale a obţinut 63,6%, iar în cel de-al doilea tur peste 70%.
Direcţia de vot a giurgiuvenilor s-a menţinut şi la alegerile din 1996. Candidatul Ion Iliescu a obţinut în primul ur de scrutin 42,08%. În cel de-al doilea tur, Ion Iliescu s-a ales cu puţin sub 60%.
La alegerile din anul 2000 , 51,4 % dintre sufragiile electoratului s-au dus, în primul tur de scrutin, la Ion Iliescu, candidatul PDSR-ului. Corneliu Vadim Tudor a obţinut în primul tur de scrutin 26,8% din voturile alegătorilor din Giurgiu. Doar 6,8% a fost procentul obţinut de Teodor Stolojan, candidatul PNL-ului. În turul al doilea al alegerilor din 2000, majoritatea voturilor s-au îndreptat către Ion Iliescu. Acesta a ieşit învingător la Giurgiu cu peste 60%.
Intenţia de vot către stânga s-a menţinut şi la alegerile din 2004. Majoritatea voturilor giurgiuvenilor s-au îndreptat, atât în primul tur, cât şi în al doilea către Adrian Năstase (Alianţa PSD-PUR).
La alegerile din 2009, giurgiuvenii au votat pentru Mircea Geoană (PSD). 54,97% dintre voturile locuitorilor judeţului Giurgiu au mers către Mircea Geoană, iar 45,02% către Traian Băsescu.
„Votul din sud nu se va schimba în următorii 10 ani“
Sociologii au şi explicaţii pentru preferinţele de stânga ale electoratului din sudul ţării. „Nu cred că în curând, adică nu cel puţin în următorii 10 ani, votul se va schimba în sud. Oamenii din această regiune au un nivel de trai mai scăzut decât în Ardeal, excepţie făcând doar judeţul Prahova. Aici contează mult măsurile sociale, chiar dacă unele dintre ele rământ la nivel de promisiuni. Oamenii sunt mulţumiţi dacă au primit ceva la pensie şi dacă li se promite bunăstare. Memoria românilor e scurtă, ei nu ţin cont de faptul că au primit poate doar 10% din ce li s-a promis. Românii din sud nu gândesc mai departe de bunăstarea de moment, nu au speranţe occidentale, nu îşi doresc investiţii, aşa au fost obişnuţi şi este extreme de greu să schimb această mentalitate. Întotdeauna vor vota acel candidat care promite măsuri sociale, chiar dacă ele nu schimbă cu nimic nivelul de trai. O să spun acum un lucru pentru care voi fi criticat probabil: dacă pun o persoană din sud să aleagă între 50 de lei pensie acordaţi acum şi o investiţie în infrastructură care ar putea aduce locuri de muncă şi creştere economică, va alege cu siguranţă ce 50 de lei. Se merge pe principiul să-mi fie mie bine acum, nu contează planul de ansamblu care ar putea ajuta o ţară întreagă“, a spus Teodor Rusanu, sociolog din Braşov.
Vă mai recomandăm
Se încarcă comentariile...
