Cum au făcut procurorii praf dosarul traficanţilor de copii de la Ţăndărei. Motivele achitării şocante a tuturor inculpaţilor

Cum au făcut procurorii praf dosarul traficanţilor de copii
de la Ţăndărei. Motivele achitării şocante a tuturor inculpaţilor

200 de copii au fost oblgaţi să cerşească în ţări din Europa

Dosarul traficului de copii din Ţăndărei, finalizat cu achitarea definitivă a celor 25 de inculpaţi, a început cu stângul încă din faza de urmărire penală. Judecătorii au respins de două ori rechizitoriul procurorilor DIICOT, apreciat drept ”inform”, şi au cerut refacerea urmăririi penale.

Judecătorii au apreciat încă din anul 2012 că actul de sesizare a instanţei este superficial redactat, iar procurorii au fost nevoiţi să repare greşelile de două ori. Acesta este unul dintre motivele pentru care cercetarea judecătorească a durat aproape nouă ani.

Urmărirea penală în cazul ”Ţăndărei” a fost finalizată de DIICOT structura centrală în anul 2010. 25 de oameni au fost acuzaţi de trafic de minori, spălare de bani, constituire de grup infracţional organizat. Victime, peste 200 de copii despre care anchetatorii supneau că au fost forţaţi să cerşească şi să fure în ţări din Europa centrală.

 În data de 28 iulie 2010, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis ca Tribunalul Harghita să judece acest dosar.

”Admite cererea formulată de PICCJ- DIICOT- STRUCTURA CENTRALA şi desemnează Tribunalul Harghita, ca instanţă ce urmează a fi sesizată în ipoteza in care se va emite rechizitoriul în cauza ce formează dosarul de urmărire penală nr. 333/D/P/2006 al PICCJ- DIICOT- STRUCTURA CENTRALA, privind pe inculpatii Buzoeanu Radian, Radu Constantin, Voicu Ilie şi altii. Onorariile apăratorului desemnat din oficiu pentru inculpati in suma de câte 10 lei se vor suporta din fondul MJ. Definitivă”, conform portalului instanţelor de judecată.

Dosarul este înregistrat la Tribunalul Harghita în anul 2011, dar primul termen de judecată pe fondul cauzei a fost programat abia în data de 25 februarie 2013.

A durat atât de mult pentru că judecătorii nu au fost mulţumiţi de calitatea rechizitoriului, pe care l-au respins de două ori.

Totodată, nu s-a arătat în ce fel minorii au fost obligaţi să cerşească sau să săvârşească infracţiuni, respectiv ce activităţi sau procedee au fost avute în vedere de parchet

”Prin sentinţa penală nr.262/31 iulie 2012, Tribunalul Harghita în baza art. 300 alin. 2 Cod procedură penală a dispus restituirea dosarului Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – DIICOT – Structura Centrală, pentru refacerea actului de sesizare”, conform portalului instanţelor de judecată.

Rechzitiriul apeciat drept ”inform”

Tribunalul Harghita a fost nemulţumit de faptul că procurorul de caz s-a referit în rechizitoriu la grupul cu totul şi nu a adus probe care să demonstreze faptele săvârşite de fiecare inculpat în parte. Rechzitotiul a fost catalogat de instanţa Tribunalului Harghita drept ”inform”.

” …tribunalul a avut în vedere că, în materie penală, funcţiona principiul fundamental al răspunderii personale, astfel că arătarea faptelor în actul de sesizare trebuia să se raporteze la persoana fiecărui inculpat. Chiar dacă s-a reţinut că inculpaţii au acţionat în grup, răspunderea acestora funcţiona individual, numai pentru faptele concrete la care au participat şi care trebuie arătate în rechizitoriu. Nu se putea reţine că exista o răspundere penală a grupului (…) Astfel, rechizitoriul care cuprindea doar o enumerare a probelor administrate de organul de urmărire penală era inform. Actul de sesizare a instanţei trebuia să precizeze care erau probele pe care se sprijinea, fiecare dintre acuzaţiile formulate, astfel încât aceste probe să poată fi dezbătute, în contradictoriu şi, eventual, inculpatul să-şi exercite dreptul de a demonstra lipsa lor de temeinicie”, a fost unul dintre motivele pentru care procurorii au fost obligaţi să refacă actul de sesizare a instanţei.
 

Judecătorii din Harghita au considerat că în rechzitoriu s-a dorit crearea unei imagini de ansamblu, asupra activităţii grupului infracţional, fără a fi formulate acuze concrete cu privire la fiecare dintre inculpaţi şi fără a se stabili răspunderea personală a fiecăruia dintre ei.

 Şi în acest caz s-a constatat aceiaşi deficienţă, fiind redat în întregime vechiul rechizitoriu, fără ca procurorul să se conformeze dispoziţiilor instanţei 

”Nu se putea stabili, de aici, care dintre inculpaţi s-a ocupat de recrutarea minorilor, care au fost aceia care i-au transportat pe minori, în Marea Britanie, care au fost cei care i-au preluat sau găzduit, împreună cu care dintre inculpaţi aceşti minori au săvârşit infracţiuni, care erau inculpaţii care i-au obligat pe minori să cerşească sau să săvârşească infracţiuni stradale, care dintre inculpaţi au dobândit venituri băneşti din această activitate. Totodată, nu s-a arătat în ce fel minorii au fost obligaţi să cerşească sau să săvârşească infracţiuni, respectiv ce activităţi sau procedee au fost avute în vedere de parchet”, au motivate judecătorii Tribunalului Harghita decizia de restituire a rechzitoriului.
 Deşi li s-a cerut să aducă probe în amănunt, procurorii DIICOT nu s-au conformat, acuza instanţa Tribunalului Harghita.

” Şi în acest caz s-a constatat aceiaşi deficienţă, cu excepţia menţiunii S. N., zis „P.”, D. T., zis „C.” sau „C.”; N. M., zis „B.”  fiind redat în întregime vechiul rechizitoriu, fără ca procurorul să se conformeze dispoziţiilor instanţei”, conform motivării instanţei.

După o serie de bâlbe între completele de judecată de la Tribunalul Harghita şi Curtea de Apel Mureş, rechzitoriul refăcut este apreciat drept  corespunzător exigenţelor expuse de legiuitorul român, iar ”magistratul fondului urmând a păşi la soluţionarea acestei cauze”. Se întâmpla în februarie 2012.

Fapta s-a prescris sau nu există probe

Astfel, în data de 25 februarie 2013 are loc prima înfăţişare în cauză care se finalizează cu o amânare. După 53 de şedinţe de judecată, în data de 12 februarie 2019, Tribunalul Harghita dă prima sentinţă pe fondul cauzei.

 Inculpaţii, deferiţi justiţiei pentru trafic de minori, constituire a unui grup infracţional organizat, nerespectare a regimului armelor şi muniţiilor, spălare de bani sunt achitaţi. Judecătorii Tribunalului Harghita au apreciat că pentru infracţiunea de constituirea a unui grup infracţional a intervenit prescripţia răspunderii penale, iar pentru restul capetelor de acuzare s-a invocat articolul  art. 16 lit. c  din Codul de procedură penală, adică nu există probe că o persoană a săvârşit infracţiunea. Tot atunci, Tribunalul Harghita a dispus ridicarea sechestrului asigurator instituit asupra bunurilor inculpaţilor.

Această sentinţă este atactă de procurori la instanţa superioară, adică la Curtea de Apel Mureş. Noul verdict dată de judecătorii din Mureş rămâne neschimbat pentru cei 24 de inculpaţi, astfel, aceştia au fost achitaţi sau, în unele cazuri, procesul a fost încetat pentru că a intervenit prescripţia răspunderii penale. Decizia Curţii de Apel Mureş este definitivă.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările